Ilfovenii mai tari decât bucureştenii la accesat fonduri nerambursabile

Autorităţile din vecinătatea Capitalei au obţinut bani europeni în valoare totală de 261,88 de milioane de lei, în timp ce primăriile din Bucureşti au accesat doar 155,67 de milioane de lei

Într-un top al tuturor autorităţilor locale din Bucureşti şi Ilfov care au accesat fonduri pe toate axele europene, fruntaş este sectorul 6 al Capitalei, însă alte patru sectoare se află în coada clasamentelor, întrecute de majoritatea primăriilor ilfovene. Potrivit datelor furnizate de Prefectura Capitalei, sectoarele 4 şi 5 nu au reuşit să atragă nciunun leu din banii europeni.
De la 1 ianuarie 2007, prima zi a României în Uniunea Europeană şi până acum, primăriile din Bucureşti au accesat 155,67 de milioane de lei, în timp ce autorităţile din Ilfov au depus proiecte eligibile în valoare de 261,88 de milioane de lei, potrivit datelor furnizate de Ministerul Dezvoltării.

Bani pentru Minovici, se pregăteşte Arcul de Triumf
Municipiul Bucureşti a obţinut de la Uniunea Europeană fonduri de 44,5 milioane de euro pentru pentru reabilitarea şi consolidarea Muzeului Dr. Nicolae Minovici dar şi a Casei Cesianu, pentru dezvoltarea serviciilor de intervenţii în situaţii de urgenţă.
Municipalitatea se pregăteşte să mai acceseze fonduri de 8 milioane de euro pentru consolidarea Observatorului Astronomic Vasile Urseanu şi a Arcului de Triumf. Primăria sectorului 6 a fost cea care a reuşit să acceseze cele mai multe fonduri eruopene nerambursabile dintre toate primăriile de sector. Principalul proiect, cel care a atras şi cea mai mare finanţare (de 15 de milioane de euro) este modernizarea arhitecturală şi peisagistică a Parcului Drumul Taberei.
În sectorul 2 se fac parcuri eco
Primăria Sectorului 2 a reuşit să acceseze peste 10 milioane de euro şi să ocupe un loc pe podium. Principalele proiecte cu care a câştigat finanţarea sunt modernizarea străzilor din zona Baiculu şi plasarea de camere video de supraveghere, crearea unui parc de utilitate publică în cartierul Ion Creangă, reabilitarea şi modernizarea Colegiului Naţional Iulia Haşdeu şi a Liceului C.A. Rosetti dar şi dezvoltarea unor sisteme de încălzire care utilizează energia solară, geotermală şi eoliană, astfel de panouri fiind deja instalate pe acoperişul sediului primăriei.
De asemenea, Primăria Sectorului 2 a primit 1,8 milioane de lei pentru realizarea parcului ecologic, Dobroeşti. Proiectul prevede montarea de bănci ergonomice, plantarea de arbori şi arbuşti şi instalarea unor panouri voltice pentru iluminat care permit o economie la bugetul de strat.

Sectaorele 4 şi 5 zero lei
Primăria Sectorului 1 a reuşit să acceseze dor 2 milioane de euro pentru a crea şapte ateliere de croitorie, olărit, brutărie, tipografie, grădinărit, modelaj de lumânări, spălătorie ecologică, unde persoanele cu dizabilităţi vor învăţa să lucreze. Sectorul 3 nu a fost deloc mai harnic, el reuşind să acceseze doar 1,6 milioane de euro. Cel mai prost stau însă, din datele furnizate de Prefectura Capitalei, sectoarele 4 şi 5 care nu au reuşit, în perioada de post aderare să acceseze niciun leu din fonduri europene.
„Avem trei proiecte depuse şi care au început să primească finanţare însă la momentul la care ni s-au cerut datele de către prefectură nu reuşisem să accesăm banii”, au explicat reprezentanţii primăriei sectorului 4. Cei de la sectorul 5 au menţionat că trebuie să fie vorba de vreo confuzie în actele prefecturii dar nu au lămurit situaţia.
Chitila, modernizată cu 7 milioane de euro
Consiliul Judeţean Ilfov şi consiliile locale din judeţ au depus un număr total de 116 proiecte, dintre care 89 au fost declarate eligibile, 8 proiecte au fost retrase de beneficiari şi 19 au fost respinse ca fiind neeligibile. Cele mai multe fonduri au fost atrase de către Primăria Chitila care a primit de la Uniunea Europeană aproape 7 milioane de euro, bani cu care edilii au reuşit să modernizeze infrastructura rutieră a oraşului.
Primăria urmează să mai contracteze încă 11 milioane de euro pentru continuarea acestui proiect. Şi oraşele Vidra, Grădiştea, Corbeanca, Cornetu, Cernica sau Ştefăneştii de Jos au reuşit să atragă fonduri de câte 2,5 milioane de euro fiecare, reuşind astfel să depăşească patru dintre sectoarele Capitalei. Fondurile sunt investite în reţele de apă şi canalizare, modernizarea drumurilor şi a şcolilor dar şi instruirea angajaţilor din primării.
Municipiul Bucureşti: 155 milioane de lei
Primăriile sectorului 6, 2 şi primăria Capitalei au reuşit să constituie cea mai mare parte din fondurile accesate de Bucureşti. De pe urma finanţării, sectorul 6 va avea cel mai modern parc din Capitală, Drumul Taberei, iar sectorul 2 îşi va moderniza cartierele Baicului şi Ion Creangă.
Consiliul Judeţean Ilfov: 262 milioane de lei
Cei mai mulţi bani au fost accesaţi de CJ Ilfov pentru proiecte de modernizare a drumurilor. Fondurile au ajutat cel mai mult la dezvoltarea oraşului Chitila care va avea asfalt, canalizare, iluminat public, camere de supraveghere dar şi un parc modern. Primăria Voluntari a depus un pachet de proiecte de modernizarea a oraşului şi va accesa 30 de milioane de euro.