De ce va creşte preţul biletelor RATB: un milion de gratuităţi sunt date bucureştenilor, inclusiv angajaţilor Primăriei

 Directorul Regiei Autonome de Transport Bucureşti, Adrian Criţ, dezvăluie pentru „Adevărul” hibele, evoluţia şi planurile instituţiei pe care o conduce de un an de zile. Liniile turistice, rutele de noapte şi relansarea uzinei contrabalansează cu greu obligativitatea de a acorda gratuităţi masive unor călători precum pensionarii.

- La mai bine de un an de la investirea în funcţia de director general al RATB, care este evaluarea pe care aţi facut-o regiei?
La 30 iunie 2010 am găsit 11.750 de angajaţi, iar astăzi, după o serie de modificări structurale, numărul este 11.318. Astfel, am reuşit să aplicăm schimbările stabilite în urma unor analize profunde doar prin redistribuirea resursei umane şi, foarte important, prin schimbarea mentalităţii angajaţilor. Concret, am finalizat 118 investigaţii interne care au arătat diverse probleme, de la sustragere de combustibil sau de tichete de masă, până la contracte ce au necesitat reziliere.
-  Aţi aplicat măsuri drastice atunci când un protest spontan al angajaţilor RATB au dat peste cap transportul public. Care au fost consecintele grevei din vara aceasta?
Din cei 600 de protestatari care şi-au abandonat lucrul pe 15 iulie, doi şi-au pierdut locul de muncă, iar alţi 511 vor lua salarii mai mici cu 10 % între o lună şi trei luni. Aceasta a fost o decizie managerială, fermă, faţă de încălcarea contractului colectiv de muncă şi a regulamentului intern. Oamenii au boicotat startul proiectului liniilor de noapte, pentru că acest serviciu nou pentru călători îi vitregeşte pe ei de serviciul gratuit de transportare cu autobuzul de acasă la locul de muncă şi invers. Totul, în condiţiile în care acest serviciu nu era menţionat în contract şi era făcut benevol de RATB. Acum, la trei luni de la renunţarea acestui privilegiu în favoarea liniilor de noapte putem spune că, într-un an, vom face o economie de 5 milioane de lei.

-Activitatea Uzinei RATB a fost reluată în urma semnării unui contract cu Siemens Austria. Este acesta primul pas către transformarea regiei în societate comercială?
Odată cu obţinerea atestatului internaţional a activităţii de sudură, cei aproape 150 de anagajaţi ai Uzinei pot începe lucrul la tramvaiele de mare capacitate Imperio şi chiar la carcasele pentru tramvaiele de la Viena. Asta dovedeşte, într-adevăr, că putem funcţiona ca o societate comercială, cum este cea a Primăriei Viena, având dreptul de a accesa fonduri europene. Unul din obiectivele strategice ale regiei este transformarea RATB în societate comercială, pentru că, deşi posedăm, folosim şi dispunem autonom de bunurile pe care le avem în patrimoniu, nu suntem şi proprietar al acestora. Chiar dacă legea prevede că avem drept de proprietate asupra bunurilor din patrimoniu, lipseşte actul normativ şi administrativ de punere în executare a legii.
Mai mult, statutul de regie ne obligă să acordăm gratuităţi şi reduceri la 560.000 de pensionari, 200.000 de elevi şi 200.000 de studenţi, fără să includ aici salariaţii Primăriei care beneficiază de gratuitate pe transportul în comun.


„Vrem să devenim societate comercială, pentru că nu mai putem acoperi gratuităţile şi reducerile masive“.
Adrian Criţ
Director RATB

„Am desfiinţat linii în care nu valida niciun călător”

-Aţi eliminat complet biletele de hârtie şi aţi lăsat în circulaţie doar cartelele de călătorie. Care au fost beneficiile pentru RATB şi pentru călători?
Pe lângă avantajul major că putem ține o evidență completă atât a cererii de transport, cât şi capacităţii noastre de a o acoperi, am întregistrat o creștere cu 24% a vânzărilor titlurilor de călătorie. Am redus frauda, deoarece putem controla mai uşor vehiculele dotate cu validatoare. De asemnenea, am descoperit şi linii inutile sau neproductive, precum linia 635, care circula pe ruta Basarb-Vasile Pârvan şi în care nu s-a înregistrat nicio validare pe o perioadă lungă de timp. Astfel, am dispus desfiinţarea acesteia.

-Totuşi, oamenii se plâng de faptul că aceste carduri „le mănâncă banii”. Câte astfel de reclamaţii aveţi şi cum puteţi îmbunătăţi sistemul?
Anul acesta avem 62 de sesizări referitoare la disfuncţionalitatea validatoarelor amplasate în mijloacele de transport. Oamenii au reclamat că acestea ar fi defecte, descarcă o sumă mai mare decât preţul călătoriei, nu validează sau descarcă din portofelul electronic, în cazul în care aceştia deţin un abonament valabil. Îi asigur însă pe oameni că validatorul nu poate lua banii nimănui, atâta vreme cât nu apasă butonul aparatului de două ori.
-Bucureştiul are pentru prima dată linie turistică, pe care l-aţi introdus pe străzile Capitalei în parteneriat cu Ministerul Turismului. Care sunt rezultatele acestui proiect-pilot?
În prima lună de la înfiinţare, linia turistică a adus încasări de 299.820 de lei. Scădem cheltuielile cu chiria, salariile angajaţilor şi toate cheltuielile de exploatare, care sunt de 229.996 de lei, şi rămânem cu un profit de 69.824 de lei, ceea ce reprezintă 30% din încasări. În aceste condiţii, iau în calcul varianta păstrării liniei turistice şi pe perioada iernii, însă cu nişte autobuze acoperite, iar din primăvara anului viitor, regia va avea propriile autobuze.
- Guvernul a decis înfiinţarea Autorităţii Metropolitane Bucureşti, ce presupune coordonarea RATB şi Metrorex. Care sunt avantajele pentru regie şi pentru bucureşteni înfiinţării acestui organism?
Suntem pozitivi în ceea ce priveşte Autoritatea Metropolitană de Transport Bucureşti, pentru că astfel ne aliniem capitalelor europene, iar funcţionalitatea transportului public se va vedea nu doar în Capitală, ci şi în judeţul Ilfov. Chiar dacă instituţia se va subordona Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, asta nu presupune desprinderea RATB de Primăria Capitalei. Mai mult, în consiliul de conducere va fi prezent şi un reprezentant al Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

-Având în vedere investitiile şi planurile de eficientizare de anul acesta, plănuiţi  mărirea preţului călătoriei?
Avem cel mai mic preţ din ţară, adică 1, 3 lei, fără a face vreo modificare din februarie 2008. În acest timp, preţul combustibilului s-a mărit cu circa 80%, TVA-ul s-a majorat, iar salariile angajaţilor au mai crescut. Nu mai spun că unele maşini au început să iasă din garanţie şi asta implică costuri suplimentare. Noi am tot cerut municipalităţii să aprobe o majorare de până la 40% a preţului călătoriei, dar consiliul a respins propunerea noastră.