Hoţi cu livrare la domiciliu. Află povestea lui Fane Mână Lungă, şuţul insomniac din magazinul Obor

Mica infracţionalitate aproape că s-a dublat faţă de anul trecut. „La modă” sunt acum hoţii care fură la comandă.

Magazinele dichisite din Capitală s-au asigurat cu aparatură de ultimă oră împotriva furturilor. Însă, hoţii sunt şi ei în pas cu tehnologia, chiar dacă potretul robot al celor care fură din magazine este, aparent, unul simplu. Îngrijorător este că numărul micilor infracţiuni a crescut cu 60% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar metodele s-au diversificat şi ele. „Paleta de infractori este destul de diversificată. Mai nou, hoţii fură la comandă, prin metoda <<corecţie>>.  Infractorii acţionează în grupuri de minim patru, iar strategia urmăreşte ca unul să distragă atenţia casierei, ca ceilalţi să poată ieşi din magazin cu cărucioarele pline, fără să fie observaţi”, explică Mihăiţă Viorel Traian, subcomisar în cadrul Serviciului de Investigaţii Criminale a Poliţiei Sectorului 2. 

Fură cu genţi blindate

De asemenea, unul dintre ei se obligă să cumpere efectiv ceva şi devine „maestrul de ceremonii”, adică responsabil cu crearea unei diversiuni. Astfel, infractorii ies, bine-mersi, cu genţile pline de băutură fină, electronice sau chiar îmbrăcăminte fără teama că cineva o să le ceară socoteală. Şi asta pentru că-şi „blindează” genţile. „Le căptuşesc cu folie de aluminiu, iar când trec prin dreptul sistemelor de alarmă acesta nu se mai declanşează. Am identificat un astfel de grup compus din 12  persoane care aveau comenzi ferme cu ce trebuiau să fure. 10 sticle de whiskey, 20 nu ştiu de care, şapte perech de blugi, sau chiar produse de lux”, mai precizează  subcomisarul.

Pepiniera de hoţi care atentează la rafturile marilor magazine din Capitală s-a dezvoltat în comunele de lângă oraş, susţin autorităţile. În zona lor, lumea ştie cu ce se ocupă ei şi le trimit comenzi, iar bunurile se livrează la domiciliu. În general, hoţii cer cel mult  50% din valoarea produsului furat. „CeI care fură la comandă sunt infractori de profesie, cu antecedente, rar se întâmplă ca unul dintre ei să fi fost vreodată angajat. În general, o foarte mare parte de furturi sunt realizate de persoane de etnie romă”, adaugă subcomisarul.

„Fane Mână Lungă”, hoţ de sacrificiu

Există însă şi hoţi care se „sacrifică”  şi mai mult pentru a pune mâna pe marfa scumpă din magazine. Pentru „Fane Mână Lungă” magazinul Obor a fost o perioadă bună de timp raiul pe pământ. Agenţii de pază şi-au făcut cruce când au aflat că bărbatul dormea noaptea prin cotloanele magazinului, cu marfa pe care şi-o selecta discret, după închiderea complexului, iar dimineaţa ieşea burduşit cu obiecte sustrase din micile consignaţii din interior.
La categoria grea, de departe cel mai spectaculos caz de furt îl reprezintă cel dat de către „Dragoni”, cum au fost supranumiţi de anchetatori cei care au furat cu camionul din depozitele complexului chinezesc Dragonul Roşu, anul trecut. 

„Modul de operare era următorul:  unii dintre ei se angajau la diverşi comercianţi asiatici, cărăuşi, se informau când primeşte patronul marfă, dar mai ales când e ceva scump în depozit. Ulterior, doi dintre complici, asiatici, îşi contrafăceau legitimaţiile şi mergeau după orele  de program cu ceilalţi tâlhari, îi arătau paznicului actele , şi intrau cu camioanele, pe care le umpleau cu marfă”, povesteşte  subcomisarul. Prejudiciul a fost de patru milioane de lei iar anchetatorii au reuşit să probeze faptele pentru 23 de persoane.

Fură pentru droguri

Potrivit unor statistici puse la dispoziţie de către Poliţia Capitalei, furturile din societăţi comerciale (de pe raft, în timpul programului de lucru) comise la nivelul municipiului Bucureşti în trimestrul I al anului 2012, au crescut cu 62% faţă de perioada similară a anului 2011. Statistica arată că peste 80% din persoanele care comit astfel de fapte sunt bărbaţi, în general tineri, cu vârste mai mici de 40 de ani. Ei urmăresc valorificare rapidă a produselor sustrase, provin din medii defavorizate, iar un factor important este dependenţa de substanţele stupefiante. Bunurile sustrase fac parte din categoria produselor electronice de mici dimensiuni, a cosmeticelor de lux, a băuturilor alcoolice scumpe, dar şi a produselor alimentare.

Metoda „scafandru”

Poliţiştii susţin că există şi o categorie de hoţi care s-au reprofilat din spargerile de locuinţe pe furturi din magazine. Aceştia sunt de obicei români care pleacă în mod special în străinătate pentru a fura. Pentru aceasta se îmbracă în costume de scafandru pentru a îndesa cât mai multă marfă fără posibilitatea de a fi depistaţi.