Bucureşti: Hipodromurile au rămas "de căruţă" (GALERIE FOTO)

Pariurile hipice, care pot finanţa bazele existente, nu se mai organizează de aproape şapte ani, iar hipodromurile zac în paragină din lipsa banilor.

Bazele hipice pe care se organizau pariuri la începutul secolul 20, când hipismul era printre cele mai populare sporturi,  sunt acum în paragină. Hipodromuri pe care s-ar mai putea organiza curse de cai mai sunt la Ploieşti, la Rădăuţi şi la Mangalia. Cel de la Ploieşti se află în administrarea Consiliului Local, iar cele de la Rădăuţi şi Mangalia sunt în administrarea Romsilva, însă toate au nevoie de investiţii. 

„Până în octombrie 2002 se organizau pariuri frecvent“

Conform conducerii Autorităţii Hipice Naţionale (AHN), în România nu se mai organizează pariuri hipice de şapte ani. „Din cauza condiţiilor proaste, nu se mai pariază pe hipodromuri din 2002. Până în octombrie 2002, se organizau frecvent curse şi pariuri hipice”, a declarat preşedintele AHN, Robert Bartha.

În România există 3.600 de cai. Cel mai mare regret este că aceştia nu pot, în actualele condiţii, să participe nici la cursele internaţionale, pe care se pariază masiv. „Caii din România nu pot participa la marile curse internaţionale de pariuri pentru că nu au antrenamentul necesar”, a declarat  Mădălina Hentes, antrenor de hipism. Dintre cele 16 unităţi hipice, 12 sunt herghelii, iar 4 sunt depozite de armăsari. În prezent, activitatea hipică presupune întreceri de dresaj, cros, obstacole sau atelaje la bazele hipice existente.

75 de milioane de lei pentru un hipodrom nou

În timp ce hipodromurile încă aşteaptă finanţare, la Senat se află proiectul de lege pentru construirea unui complex hipic pe o suprafaţă de 147 de hectare, limitrof autostrăzii A2, între kilometrii 55-60 (localitatea Dor Mărunt) în valoare de 75 de milioane de lei.

Conducerea Romsilva consideră investiţia necesară şi susţine că şi celelalte hipodromuri vor fi reamenajate. „În ţară nu se află niciun hipodrom la standarde internaţionale”, a declarat Gheorghe  Mohanu, director Romsilva. În acest proiect mai sunt implicate Compania Naţională „Loteria Română“ S.A  şi Primăria Municipiului Bucureşti.

În ceea ce priveşte starea hipodromurilor, Mohanu a precizat că pista hipodromului de la Mangalia va fi reamenajată pentru acest sezon estival. “Nu putem spune exact când vom avea un hipodrom nou, pentru că procedurile sunt complicate, e vorba de terenuri care trebuie să treacă dintr-o proprietate în alta”, a mai declarat Mohanu.

AHN nu vrea complex hipic

Conducerea AHN susţine că nu a fost înştiinţată de acest proiect şi nici nu susţine o asemenea iniţiativă. „Există hipodromuri bune pe care, însă, nu le folosim, care zac în paragină. Investiţia de 75 de milioane de lei nu se justifică.  Se face hipodrom fără a se analiza exact piaţa, când ar trebui să se întreţină propriile hipodromuri”, a declarat Robert Bartha. Cursele de cai se pot organiza numai sub supravegherea Loteriei Române, singura structura abilitată pentru pariuri hipice.

Conform conducerii Romsilva, cursele nu se mai organizează şi pentru că lipsesc pariurile. „În ultimii ani nu a fost încheiat niciun protocol cu Loteria Română. În prezent, din cauza lipsei pariurilor nu există atracţie pentru cursele de cai. Nu vin competitori şi nu vin nici spectatori, dacă nu pot paria”, a declarat directorul Romsilva, Gheorghe Mohanu.

Baze hipice pe cale de dispariţie

IAŞI

Din hipodromul de odinioară, întins pe şase hectare, a rămas o modestă bază hipică, de aproape un hectar. Acum, cu greu şi-au mai găsit loc grajdurile pentru opt cai şi  un mic teren cu obstacole. Din cauza condiţiilor tot mai proaste, ultima competiţie la Iaşi a fost organizată în urmă cu aproape un deceniu. „Cheltuielile de întreţinere a cailor le suportăm din propriul buzunar”, a spus profesorul Radu Mihalcea, directorul bazei şi angajat al Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Iaşi. Viitorul bazei ieşene este incert întrucât, în septembrie anul acesta, protocolul încheiat între universitate şi Primărie se va încheia, iar în locul complexului, cel mai probabil, va fi mutat bazarul. M. BALINT

PLOIEŞTI

Pe hipodromul cu o suprafaţă de 22 de hectare domnesc, în prezent, gunoaiele şi câinii comunitari. Din cauza unor litigii, arena hipică nu mai este folosită de peste doi ani, iar conducătorii de atelaje, jocheii, antrenorii şi potcovarii au fost daţi uitării. Cândva, la arena hipică de la Ploieşti participau la competiţii cai din rase de renume internaţional şi jochei cu experienţă, iar tribunele erau pline de spectatori. Se făceau pariuri şi se câştigau bani. Acele vremuri au apus. VALI TOMA

MANGALIA

Cea mai mare herghelie din ţară, cea de la malul mării, se întinde pe un spaţiu de aproape 588 de hectare, iar o foarte mare parte din suprafaţa complexului este folosită pentru cultivarea furajelor. Pe un spaţiu de 518 hectare se află plantaţii de orz, ovăz, borceag, lucernă şi zone de păşune. În prezent au mai rămas doar trei jochei la Mangalia. Aceştia antrenează mai multe exemplare în reprize de galop, trap şi galop întins. ANDREI AMZA

TÂRGU-MUREŞ

Înfiinţat la 1 mai 1984, depozitul de armăsari de la Târgu-Mureş a fost ulterior completat cu un hipodrom şi se constituie într-o bază hipică complexă ce se întinde pe aproape 20 de hectare.
Potrivit lui Marin Chiorean, şeful depozitului, la ora actuală există un efectiv de 82 de armăsari de montă, patru cai de sport şi agrement şi opt cai de performanţă. Alături de clădirea administrativă, trei adăposturi, fânar şi manej, pe 15 hectare, este amenajat hipodromul propriu-zis, format din teren de antrenament şi cel de competiţie. Aici se organizează, în medie, anual, 5-6 competiţii zonale, naţionale sau internaţionale, în  general de atelaje.

CRAIOVA

„Nu sunt bani!“. Acesta este motivul pentru care Club Sportiv Municipal nu mai înregistrează performanţe hipice, cu toate că ar avea toate premisele pentru asta. „Avem şi infrastructura şi dotările necesare chiar pentru organizarea unui concurs naţional şi chiar internaţional. Prima Balcaniadă hipică a fost organizată aici, pe hipodromul din Craiova”, a precizat singurul jocheu al hipodromului, totodată campion naţional de hipism, Ionuţ Beraru. „Hipodromul din Parcul Romanescu datează din anul 1897, când erau organizate curse ale Cavaleriei de la acea vreme”, a ţinut să amintească Beraru. L. NEGREA

200 de milioane de lei promişi hergheliilor

Potrivit lui Gheorghe Mohanu, a fost aprobat recent un plan de finanţare, în valoare de 200 de milioane de lei, bani care vor ajunge la unităţile hipice din ţară.