Fostul şef al pompierilor: "După cutremur, multe clădiri au luat foc, apa curentă s-a oprit, aşa că am stins incendiile cu dejecţii!"

Generalul Aurel Udor a condus timp de opt ani Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti, timp în care Capitala a fost ferită de un seism devastator. El a trăit însă această experienţă, la începutul carierei sale, în 1977. Considerat unul dintre cele mai distrugătoare şocuri seismice care a lovit România, cutremurul din 1977 a provocat multe distrugeri, iar incendiile au fost la fel de periculoase.

Aurel Udor era în 1977 comandantul unui pluton format din 20 de pompieri care au căutat supravieţuitori la cutremurul de acum 34 de ani. Cât timp a fost şeful situaţiilor de urgenţă din Capitală şi-a dat seama ce trebuie făcut în cazul unui seism devastator în Capitală

Incendiu stins cu dejecţii de animale

Generalul Aurel Udor (foto)

În 1977, generalul Udor îşi aminteşte că echipele de intervenţie puteau comunica prin staţii, iar fiecare unitate transmitea ce se întâmplase în fiecare cartier al Bucureştiului. După puternicul seism, incendiile au fost un alt moment dificil. Flăcările izbucniseră chiar şi la laboratoarele Institutului de Fizică a Pământului. “Staţiile de pompare a apei rămăseseră fără alimentare cu energie electrică şi în lipsa unei surse de apă, focul a fost stins cu dejecţii de la CAP Vârteju”, a mai spus Udor.

Echipamente automate pentru dezastre

Actualii șefi ISU București spun că în prezent furnizorii de utilități dispun de sisteme care acționează automat în cazul unui seism.

„În cazul unui cutremur de mare intensitate,  Apa Nova București are pregătit un plan de urgență pentru a interveni rapid cu resurse umane, echipamente şi utilaje în vederea asigurării continuitatii serviciilor de alimentare cu apă potabilă si de colectare a apelor uzate în Capitală“, a declarat pentru „Adevărul de Seară“, directorul general adjunct, Chiru Epsică.

El a prezentat câteva detalii despre procedurile în situații de urgență. Astfel, Apa Nova București este pilotată de o celulă internă de criză, care se reunește fără convocare prealabilă; reprezentanți ai Apa Nova Bucuresti sunt incluşi in Comitetul Municipal pentru Situații de Urgență şi Comitetele pentru Situații de Urgență ale Sectoarelor, asigurând legătura între acestea şi celula internă de criză.

Epsică Chiru (foto) În cazul în care alimentarea cu  energie electrică va fi întreruptă, până la reluarea acesteia, există în dotare şi se pot pune în funcțiune grupuri electrogene de mică și mare capacitate pentru asigurarea  continuității producției și distribuției de apă potabilă.

Dacă rețelele de comunicare uzuale (telefonie fixă sau mobilă) nu mai funcționează, echipele Apa Nova București sunt dotate cu  stații radio; similar, prin sistemul radio alternativ,  există dotările necesare pentru comunicarea de date şi conducerea asistată de calculator a producției şi pompării în sistem a apei potabile. În cazul avarierii conductelor de alimentare cu apă potabilă, până la repararea acestora,

Apa Nova București are pregătite generatoare de energie electrică, pompe,rezervoare, camioane- cisternă pentru a asigura alimentarea alternativă cu apă potabilă pentru populație, în puncte de distribuție, amplasate pe teritoriul Municipiului București; distribuția alternativă a apei potabile sau reluarea alimentării se va face numai după efectuarea analizelor de calitate necesare, de către echipele laboratoarelor Apa Nova București

Panica trebuie stăpânită

Cutremurul din 1977 a provocat multe probleme. După experienţa de atunci, generalul Udor a vorbit despre măsurile de urgenţă care ar trebui luate în cazul unui cutremur de mare intensitate când prima reacţie va fi panica, cea care provoacă la fel de mari tragedii ca un seism. Haosul pune stăpânire şi pe cei aflaţi în trafic, pe străzile Bucureştiului.

“Dacă în 1977, numărul maşinilor era sub 10% cât este acum şi tot a fost haos, imaginaţi-vă ce s-ar putea întâmpla acum când şi într-o zi normală se circulă greu”, consideră generalul.

El este de părere că ar trebui instituită o regulă generală. “Cel puţin în centru ar trebui asigurat un perimetru pe unde, în astfel de situaţii, traficul să fie oprit, şi să se facă loc doar maşinilor de intervenţie. Este vorba de locurile unde se află clădiri vechi, de la Piaţa Victoriei la Unirii, Eroilor, Mihai Bravu”, este de părere Aurel Udor.

Copiii educaţi să se apere

Un rol important îl au şi echipele de voluntari existând câteva ONG-uri de acest fel, dar se poate apela şi la studenţi, care să ajute forţele de salvare, şi care să ajute la amenajarea adăposturilor şi să se ocupe de provizii.

Pentru a preveni panica şi copiii pot învăţa la şcoală cum se pot apăra în cazul unui seism, crede generalul. “În Japonia am văzut o platformă cu arcuri care se mişca haotic. Începea ca o joacă, dar copiii ştiau să se bage sub băncuţe ca să se adăpostească”, a mai spus Udor.