Bucureşti: Costa-Victor Enea,artist în karate şi modelaj

Modelează lutul, desenează, dar mai găseşte timp să practice şi artele marţiale, anul acesta câştigând titlul de campion naţional la C.N. Nunchaku & Sport Chambala, proba de nunchaku (nunceag).

Costa-Victor, în vârstă de 13 ani, a început să practice artele marţiale din curiozitate, după ce a urmărit un antrenament la invitaţia unui prieten.

Elev în clasa a VIII-a, la Liceul de Arte Plastice „Nicolae Tonitza“ din Capitală, tânărul se împarte cu succes între artă şi sport. Victor nu se plictiseşte niciodată, mai ales că îi plac sportul, jocurile pe calculator, desenul şi muzica. Astfel, a ajuns dublu campion naţional la karate shotokan după numai trei ani de antrenamente. „Un prieten m-a dus la sală şi de atunci am rămas fan al acestui sport. Îmi place  foarte mult să învăţ să mă apăr“,  povesteşte Victor.

„Triumful  talentului“
Pe de altă parte, cele care i-au descoperit talentul la desen a fost învăţătoarea sa din clasa a IV-a, Viorica Stanca, şi, mai apoi, în clasa a V-a, profesoara Dorina Filionescu a remarcat vocaţia lui pentru arta plastică. „Îmi spuneau mereu că sunt talentat, dar eu nu-mi dădeam seama. Mi se părea ceva normal“, mărturiseşte tânărul.

Ca să nu-şi risipească talentul, părinţii l-au înscris în clasa a VI-a la liceul de arte plastice, unde a fost pregătit şi îndrumat de un renumit profesor, artistul Eugen Cubassa. „Ai mei nu mi-au impus niciodată ce să fac. Tata m-a întrebat dacă vreau să urmez cursuri de artă plastică“, afirmă Enea jr, care-şi doreşte să studieze mai târziu arhitectura.

La 10 ani, prima medalie
Elevul a reuşit să câştige peste 30 de medalii, fiind dublu campion naţional la proba de Nunchaku. Anul trecut, el a câştigat locul al III-lea la Campionatul European şi a ocupat poziţia a IV-a la Campionatul Mondial. Karatistul se specializează la mai multe stiluri de arte marţiale. Astfel, el se pregăteşte la Point Fighting, Shotokan, Kobudo, Sport Chambala, iar antrenorul îl învaţă şi tehnici de Jiu Jitsu.

Tânărul nu se dă bătut nici când este accidentat, aşa că o mână ruptă nu l-a putut împiedica să participe la Campionatul Naţional, unde a cucerit locul al II-lea. „Mi-am fracturat mâna la baschet. Am fost supărat, crezând că nu voi putea participa la concursul pentru care mă pregătisem mult timp“, spune cu nostalgie Victor.

Program ca la armată
Victor nu şi-a modificat programul de antrenamente, deşi este în vacanţă. Dacă, în timpul cursurilor de la şcoală, mergea de două ori pe săptămână la sală, acum alocă acelaşi număr de ore sportului.

Din toamnă, el va avea un program sever, şase ore dedicate artei şi alte două antrenamentului. Victor îmbină astfel cu talent duritatea sportului şi sensibilitatea artei. „N-aş schimba nimic. Nu simt că pierd timpul. Odată, am stat în faţa calculatorului o săptămână întreagă şi am regretat, pentru că aş fi putut face altceva în tot acest timp“, spune Costa-Victor.

Întrebări şi răspunsuri:
Care este cel mai mare vis al tău?
C.V.E.: Îmi doresc foarte mult să am centura neagră. Până acum am obţinut centura roşie în Kobudo şi centura albastră Shotokan. În toamnă voi da examen ca să devin instructor.

Care sunt modelele tale, atât în karate, cât şi în arte?
C. V.E.: La karate, sensei-ul meu, Costică Ursac, îmi este model. El ne ajută şi ne susţine necondiţionat. La modelaj, mi-a plăcut foarte mult de profesorul Gheaţă, care ne citea aventurile lui Hercule, ne dădea o temă, iar noi modelam în lut după tema propusă.  În schimb, ca stil, vreau să fiu unic. Lucrările mele să fie recunoscute.

Data şi locul naşterii: 13 ianuarie 1996 Bucureşti
Studii: Elev în clasa a VIII–a la Liceul de Arte Plastice „Nicolae Tonitza“ din Capitală
Familie: o soră, Liana-Ştefania, mai mare cu şase ani

Ce-i place
„Îmi place foarte mult sportul, dar şi să mă joc pe calculator . «Call of Duty» este jocul meu preferat, în stilul «Counter», dar mult mai frumos. Mă joc în reţea cu adversari pe care nu îi cunosc şi pe care nu i-am întâlnit vreodată. Îmi place să stau cu prietenii, să mergem împreună la teren, să jucăm fotbal sau baschet. Chiar tata mi-a montat un panou pe un stâlp al străzii. Când sunt singur, ascult muzică rap sau desenez“, spune Victor.

Ce nu-i place
„Nu îmi place că n-am calculatorul meu să mă joc când vreau, când ţi-e lumea mai dragă vine sor-mea şi trebuie să îl eliberez – URGENT!“, adaugă zâmbind tânărul.