Bucureşti: Tristul Bulevard Regina Elisabeta

O plimbare pe unul dintre cele mai importante artere din centrul Capitalei este suficientă pentru a înţelege de ce ne ocolesc turiştii străini. Cinematografe cu geamurile sparte, magazine „de doi lei” cu orice produs 12 lei, pereţi „sufocaţi” de afişe vechi, de graffiti şi texte obscene, toate fac parte din priveliştea de pe Regina Elisabeta.  

Orice turist care vizitează o capitală străină îşi doreşte să vadă, în primul rând, centrul oraşului, în care sunt concentrate toate obiectivele de interes. Bulevardul Regina Elisabeta leagă Intercontinentalul, Universitatea şi Muzeul Municipiului Bucureşti de Opera Naţională Bucureşti, Cheiul Dâmboviţei şi frumoasa biserică Sfântul Elefterie.
Pentru a admira aceste importante obiective turistice trebuie să parcurgi bulevardul ultracentral, care arată ca o stradă lăturalnică dintr-un cartier periferic.
Pentru un simplu vizitator, singurul indiciu că a ajuns în centrul oraşului este impozantul sediu al Primăriei Capitalei.

Ruine în loc de obiective turistice
Zona care până acum câţiva ani era ideală pentru ieşirile romantice, datorită numărului mare de cinematografe, cârciumi şi cofetării, sau pentru plimbările nocturne din cochetul parc Cişmigiu, a devenit o ruină.
Cine face o plimbare pe istoricul bulevard îşi poate imagina că numele face trimitere la ultima perioadă în care s-au renovat clădirile, adică pe timpul Reginei.

Creşte iarbă din zidurile Hotelului Cişmigiu
Clădirile de patrimoniu, cinematografele şi blocurile construite în perioada interbelică nu au fost consolidate niciodată.
Giuliano, turist italian, compară centrul Bucureştiului cu cel al Romei, referindu-se la Colosseum. „Şi noi avem ruine în centrul Romei, dar au valoare istorică şi nu permit nicio modificare. Bucureştiul ar fi şi mai frumos dacă s-ar amenaja aceste locuri uitate”, a spus italianul.

Pe lângă faptul că este lăsat „să moară”, Hotelul Cişmigiu pare desprins din filmele de groază. Majoritatea geamurilor au fost înlocuite cu celofan, pe ziduri sunt tot felul de semnături şi texte, afişe sau urme de afişe dezlipite. Geamurile sparte ale uşilor de la intrare au fost înlocuite cu placaje, sârme şi cartoane, pentru a împiedica accesul.
Iarba crescută din beton din faţa intrării „sigilate” şi micul arbust care a prins rădăcini la nici un metru de trepte,  sunt dovezile că demult nu s-a mai făcut nimic pentru înfrumuseţarea bulevardului.