EXCLUSIV ANL-urile Vienei, cu 90 de ani înaintea noastră

Spre deosebire de primăriile din România, cea din Viena nu face doar liste şi verifică dosare, ci coordonează complet sistemul de locuinţe de stat. Municipalitatea austriacă este cel mai mare proprietar de locuinţe din Europa, cu peste 200.000 de case construite şi închiriate populaţiei din Viena.

Lecţia vieneză: primăria trebuie să salveze casele de valoare

Departamentul de Locuinţe din cadrul Primăriei vieneze a fost înfiinţat în perioada dintre cele două războaie mondiale. Scopul iniţial, păstrat şi acum, este acela de a acoperi nevoia de locuinţe a valului de emigranţi.

Spre deosebire de alte capitale „invadate“ de cetăţenii din fostele ţări ale coroanei imperiale, Viena a preferat să investească în imobile destinate acestora în loc decât să se lupte cu improvizaţiile sau cu expulzarea.

De asemenea, motivul politic a fost unul de greutate pentru că în acea perioadă vorbim despre Viena Roşie, condusă de socialişti. Astfel, cel mai cunoscut astfel de complex de case sociale este denumit Karl Marx, după numele celebrului filosof care a conceput ideologia comunistă.

Citeşte şi: Atenţie, Pasajul Basarab va atrage mai mult trafic!

Destinate oricui, nu doar tinerilor

Astăzi, autoritatea locală se pregăteşte pentru un nou flux de mase în Viena. „Se estimează că în 2020 populaţia Vienei va creşte de la 1,8 milioane de locuitori la 2 milioane, astfel că plănuim extinderea complexelor de locuinţe atât prin construcţia unora noi, cât şi prin mansardarea unora deja existente“, a spus şeful serviciului Reabilitare din cadrul Fondului de Locuinţe al Primăriei Viena, inginerul Werner Auer.

Acest fond de locuinţe este o organizaţie privată sub directa coordonare a municipalităţii austriece, ceea ce înseamnă că poate să achiziţioneze terenul, să construiască şi să distribuie casele solicitanţilor.

„Programele nostre nu se oferă unei anumite pături sociale. Oricine obţine cetăţenia austriacă poate aplica, iar noi le oferim o locuinţă mai ieftină decât cele existente pe piaţă. Singurul criteriu care îi poate împiedica pe unii să obţină o locuinţă de la noi este limita de venit“, a precizat Werner Auer.

ANL-urile din Bucureşti nu se compară cu cele vieneze, chiar dacă sunt construite mult mai recent

În România, doar tinerii mai au ceva şanse de a prinde o locuinţă în cartierele ANL, în timp ce persoanele cu vârsta peste 35 de ani îşi pot lua adio de la vreun astfel de sprijin din partea Guvernului şi cu atât mai puţin din partea primăriilor.

Dotări ca în imobilele noastre de lux

Karl Marx este cel mai cunoscut cartier de locuinţe sociale din Viena, situat în sectorul 19 dintre cele 23 ale capitalei Austriei. A fost construit între anii 1927 şi 1930 de către conducerea social-democrată a Primăriei Viena cu o finanţare ce a venit în totalitate de la bugetul municipalităţii.

Potrivit informaţiilor furnizate de către Fondul de Locuinţe al Primăriei Viena, banii s-au strâns dintr-o taxă special înfiinţată pentru acest proiect imobiliar.

Complexul de case nu a fost construit pe principiul „cutii de chibrituri“, aplicat la ridicarea cartierelor muncitoreşti din Bucureşti în perioada comunistă, ci a fost coordonat direct de celebrul urbanist Karl Ehn, urmaşul lui Otto Wagner, arhitect austriac internaţional.

Astfel, întins pe aproape un kilometru, cartierul Karl Marx are o arhitectură impresionantă, cuprinde locuinţe spaţioase şi dotate cu cele necesare funcţionalităţii, precum şi săli de spălat rufe, grădiniţe, cabinete medicale, birouri şi o bibliotecă.   

Alături de „Karl Marx“, municipalitatea Vienei mai deţine locuinţe sociale în majoritatea sectoarelor capitalei, chiar şi în centru, unde a desfăşurat un amplu program de mansardare.


Plănuim extinderea complexelor de locuinţe atât prin construcţia unora noi, cât şi prin mansardarea unora deja existente
Werner Auer
Inginer