Dracula şi frunza de brand

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului dă banii pe frunze când Dracula le bate la uşă. Responsabilii cu brandul de ţară vor să schimbe una dintre puţinele asocieri care nu au conotaţii negative referitoare la ţara noastră, mitul lui Dracula.

Să fim înţeleşi, România este o ţară mai degrabă necunoscută cetăţenilor lumii şi puţine sunt lucrurile pe care le ştiu despre noi şi locuitorii din Franţa, şi cei din Cipru, dar şi cei din Panama şi din Insula Mauritius.

Să facem un exerciţiu: care credeţi că sunt cele mai cunoscute lucruri despre România la nivelul majorităţii populaţiei lumii? Aş spune aşa, Dracula, Transilvania, revoluţie, Ceauşescu, comunism, ţigani, Bucureşti, Hagi, gimnastica românească şi Logan (dacă mai sunt şi altele, adăugaţi-le dumneavoastră).

Fac o paranteză, să-mi fie cu iertare, dar eternele mituri româneşti, Nadia şi Ilie Năstase, sunt cunoscute de puţini din lumea largă şi în niciun caz de tinerii care nu au trăit momentul olimpiadei de la Montréal şi nici marile turnee de tenis ale anilor '70. Aşa că asocierea lor cu brandul de ţară este de-a dreptul exclusivistă. Cu Hagi e altceva, este o glorie a celui mai popular sport din lume, a fost în prim-plan în era exploziei televiziunilor şi internetului, iar performanţele lui sunt de dată recentă.

Mai cunoscută este România pentru ţiganii săi, Ceauşescu şi comunism, dar cred că nu avem dibăcia să transformăm aceste asocieri negative în ceva care să ne aducă turişti şi bani. Apoi, revoluţia, Bucureştiul, gimnastica românească şi Loganul sunt asocieri care ar putea fi exploatate, dar nu ar avea forţa unui brand de ţară.

Dracula şi Transilvania rămân, fie că ne place, fie că nu, singurele lucruri pe care le ştiu despre noi potenţialii turişti de pe toate continentele. În arhiva personală am poze din nenumărate oraşe ale lumii în care am găsit baruri şi cluburi tematice denumite "Dracula", "Dracula's Castle", "Dracula Land", "Transylvania" etc. De la simplii studenţi, la oameni de afaceri şi profesori universitari străini, cu toţii au auzit de Dracula şi de Transilvania. De aceea spun că Dracula şi Transilvania sunt cele mai la îndemână asocieri la care putem apela pentru a stârni interesul unor potenţiali turişti de peste hotare. Bineînţeles, acestea ar trebui folosite ca elemente de agăţare după care i-am trimite la Delta Dunării, Bucovina, Munţii Carpaţi sau spre orice alte mize turistice.

Este o prostie să nu folosim în brandul de ţară o asociere atât de larg răspândită în întreaga lume şi să inventăm frunze stilizate. Este ca şi când brandul de ţară al Franţei nu ar pomeni nimic despre Paris şi Turnul Eiffel, cel al Spaniei l-ar omite pe Gaudí şi Sagrada Familia, iar cel al Italiei nu ar vorbi despre Roma şi Veneţia.