Dezvoltarea urbană, misiune imposibilă

Arhitecţii din România susţin că, în Capitală, nu există, în prezent, niciun proiect de regenerare urbană, deşi această sintagmă se vehiculează din ce în ce mai des în ultima perioadă.

Arhitecţii din România susţin că, în Capitală, nu există, în prezent, niciun proiect de regenerare urbană, deşi această sintagmă se vehiculează din ce în ce mai des în ultima perioadă.
Recent întorşi de la întâlniri cu omologii lor din Europa, urbaniştii autohtoni au ajuns la concluzia că specialiştii români în domeniu nu ştiu nici măcar ce presupune termenul de regenerare urbană, darămite să-l şi pună în aplicare. "Ceea ce se face în Centrul Istoric, ce s-a făcut pe Calea Victoriei, referindu-mă aici la construirea Hotelului Novotel, şi ceea ce se vrea prin proiectul Esplanada este departe de a fi în interesul bucureşteanului, ci, mai degrabă, în interesul beneficiarului", a explicat, ieri, în cadrul Mesei Rotunde cu tema "Regenerare Urbană", dr. arhitect Alexandru Sandu, profesor la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu" din Bucureşti. El a adăugat că această deviere de la nevoia comună a Capitalei, din punct de vedere urbanistic, este susţinută de administraţiile locale, în special Primăria Municipiului Bucureşti. Reprezentanţii municipalităţii au fost invitaţi la discuţia de ieri, însă niciunul nu a fost prezent, aşa cum, după aprecierile lui Sandu, în 99% din cazuri, oficialii primăriilor nu au onorat invitaţiile la astfel de dezbateri.
"La noi se vrea regenerare prin văruirea unor faţa de în Centrul Istoric?"
Regenerarea urbană trebuie făcută în Capitală odată cu integrarea României în Uniunea Europeană. Asta presupune o reamenajare într-un teritoriu deja existent, pentru ca locuitorii ei să aibă parte de o stare de confort, de modernizare şi de eficienţă în comparaţie cu ce era înainte. Un exemplu de o astfel de reconsiderare într-o zonă a fost dat tot de prof. dr. Alexandru Sandu, care s-a referit la cea mai mare gară din Lyon, Franţa. Ea a fost construită ca să lege centrul de o zonă mai săracă a oraşului, transformând-o, astfel, pe cea din urmă, într-una cu un rang înalt, de o calitate superioară. O gară, ridicată într-o locaţie bine gândită, a regenerat din punct de vedere urbanistic un întreg oraş. "La noi se vrea regenerare prin văruirea unor faţade în Centrul Istoric şi alungând oamenii de acolo, fără ca aceştia să ştie dacă se mai pot întoarce în casele lor?", compară Sandu situaţia din Lyon cu cea din Bucureşti. Arhitectul conchide prin a atenţiona autorităţile locale că reamenajarea Centrului Istoric nu se va putea face coerent dacă "proiectul nu încape pe mâna unei agenţii de dezvoltare serioase".
Bucureştiul, codaşul metropolelor
Odată cu aderarea României la UE, de la 1 ianuarie 2007, Bucureştiul va intra automat în ultima categorie a metropolelor de pe bătrânul continent. Aşa arată studiul "Trei şanse deschise prin PUG 2000/2025 pentru consolidarea statutului european", prezentat ieri de dr. prof. arhitect Doina Cristea. Ea a adăugat că riscăm să rămânem acolo, dacă va continua scăderea accesibilităţii faţă de coridoarele rutiere, Sofia având şanse mult mai mari să ne-o ia înainte din acest punct de vedere. "Bucureştiul şi-a tăiat craca de sub picioare prin nealinierea la Culoarul IV Pan-european, pentru că ne vor ocoli toate oportunităţile din Occident", a confirmat şi conf. dr. arhitect Ioan Andreescu, care a arătat, prin exemplul Munchenului, că se poate construi un oraş în oraş chiar şi în cinci ani.