Cum şi pe cine dăm în judecată dacă ne accidentăm pe gheţuşul de pe trotuare

Avocații le recomandă bucureștenilor care au suferit accidente din cauza ghețușului sau a zăpezii să procedeze „ca în străinătate": pățești ceva din cauza administrației locale, o dai în judecată!

De când ninsorile abundente și viscolul au năpădit Bucureștiul, locuitorii Capitalei sunt nevoiți să facă echilibristică pe ghețușul depus pe trotuar și să escaladeze mormanele de zăpadă care s-au format de-a lungul bulevardelor.

Reporterii „Adevărul“ au mers în Piața Unirii, unde au descoperit un peisaj demn de un traseu montan pe timp de iarnă. Bulevardul Corneliu Coposu era semicurățat, însă toata zăpada debarasată de pe carosabil a ajuns să formeze niște parapeți înghețați în dreptul trotuarelor. Mai mult decât atât, chiar și în fața trecerilor de pietoni, mormanele aveau o înălțime considerabilă, iar pietonii erau nevoiți să se cațere pe aceste.

Cel mai greu se descurcau oamenii vârstnici și copiii. Trotuarele erau acoperite fie de polei, fie de zăpadă, rareori zărindu-se câte o mică porțiune de asfalt. Pe străzile lăturalnice, stratul de zăpadă trecea de glezna trecătorilor le traversau clătinându-se. Situația este asemănătoare în toate zonele Capitalei.

În asemenea condiții, chiar și un drum scurt la pas devine periculos. Avocații îi sfătuiesc pe bucureșteni ce să facă în caz că se accidentează pe ghețuș.

Cum și pe cine dăm în judecată

Avocații le recomandă bucureștenilor care au suferit accidente din cauza ghețușului sau a zăpezii să procedeze „ca în străinătate: pățești ceva din cauza administrației locale, o dai în judecată“, punctează avocata Alice Drăghici. „Dacă un cetățean alunecă pe poleiul de pe trotuar și își rupe piciorul, are tot dreptul să dea în judecată primăria și toate șansele să câștige procesul“, a spus Alice Drăghici.

Pietonul trebuie să rețină exact unde s-a întâmplat incidentul. Dacă se afla în fața unui magazin ori a unei scări de bloc, atunci acuzația ar trebui să se îndrepte împotriva agentului comercial, respectiv a asociației de proprietari. Legea îi obligă pe aceștia să curețe porțiunea din fața magazinului sau a scării de bloc de care răspund. „Dacă accidentul s-a petrecut în orice alt loc, atunci primăria de sector ar trebui învinuită“,  a explicat Drăghici.

Cetățenii au toate șansele să câștige

Avocații au afirmat la unison că ar trebui ca bucureștenii accidentați să dea în judecată autoritățile care nu-și fac treaba, însă recunosc faptul că un astfel de proces este anevoios și costisitor. Alice Drăghici a spus că primul lucru pe care trebuie să îl facă cetățeanul accidentat este să își caute un avocat care să îi explice ce are de făcut. Din păcate, acest lucru este destul de costisitor, aproximativ 3.000 de lei, cu cheltuielile de judecată incluse.
„La acest efort financiar, se adaugă, bineînțeles, stresul și timpul consumate“, a precizat aceasta.

Durata unui astfel de proces ajunge până la doi ani, timp în care păgubitul trebuie să se prezinte la mai multe termene. „Cei care inițiază un asemenea proces obișnuiesc să se dea bătuți după două-trei termene, din cauza lipsei de bani, de timp și a presupunerii că oricum nu vor câștiga. Această mentalitate este greșită. Cetățenii au toate șansele să câștige procesul dacă sunt ambițioși“, a lămurit Drăghici.

Avocata Paula Iacob a venit în susținerea colegei sale, afirmând că bucureștenii ar avea susces într-un astfel de demers împotriva primăriilor. „Păgubitul ar trebui să aibe în vedere absolut toate cheltuielile care au intervenit în urma incidentului: plata avocatului, spitalizarea, banii irosiți pe taxi, lipsa de la locul de muncă. De asemenea, persoana accidentată trebuie să ceară și daune morale care ar fi indicat să se învârtă în jurul sumei de 5.000 de lei“, a explicat Paula Iacob.

Avocații consideră că astfel de demersuri din partea cât mai multor cetățeni ar duce la o mobilizare mult mai bună a administrației locale și, drept urmare, la o gestionare eficientă a situațiilor de acest fel.
Meteorologii au anunțat că atenționarea de cod portocaliu de ninsori și viscol se va încheia pentru bucureșteni abia mâine seară. 

Orăşenii de la ţară, ca-n Evul Mediu

O parte din persoanele care locuiesc în comunele din jurul Capitalei şi care fac naveta în fiecare zi spre serviciu au fost blocaţi complet de nămeţi şi de căderile de curent din ultimele zile, chiar dacă ei stau la 15 kilometri de centrul Bucureştiului.

Locuitorii din Goştilele, Măriuţa, Belciugatele, Mataraua, Săruleşti, Progresu, Sohatu au rămas fără curent electric mai multe ore ieri, după ce cablurile au îngheţat.
În satul Orăşti din comuna Frumuşani, deszăpezirea se face selectiv, cel puţin asta declară o parte din locuitorii satului. Pe una din străduţe, unde majoritatea caselor sunt construite de bucureşteni mutaţi recent aici, oamenii sunt nevoiţi să cureţe cu mâna lor uliţa. „În fiecare iarnă uliţa asta rămâne blocată de zăpadă. Cei mai mulţi care locuiesc în Bucureşti şi nu cred că-şi permit să nu ajungă la timp“, explică Peter, şofer profesionist la o companie imobiliară.

Vecinul de vis-a-vis ne povesteşte despre şcoala privată de meserii pe care o administrează şi de câte pierderi înseamnă pentru el o zi de stat acasă.
Primarul comunei, Paul Duţă a declarat că nu sunt probleme şi că 4 echipaje au lucrat de zor pentru a elibera accesul oamenilor. „La mine totul este deszăpezit 100% . Se lucrează continuu, sunt şi răcit nu vedeţi?“, ne-a spus acesta.      

Metroul a fost supra-solicitat

Cu toate că metrourile au fost suplimentate cu 15%, circulaţia din subteran a fost foarte aglomerată ieri, cu precădere la orele de vârf. Cei mai mulţi dintre călători s-au speriat de cel de-al doilea cod portocaliu de ninsoare şi viscol şi au renunţat la maşinile personale în favoarea transportului în comun.