Codul lipsei de maniere în autobuz

Bucureştenii îşi uită bunul-simţ acasă când circulă cu mijloacele de transport în comun. Îmbrâncelile, ridicarea tonului, jignirile şi înjurăturile sunt întâlnite zilnic în autobuz, tramvai sau metrou.

Blocarea coborârii călătorilor din autobuz de către cei care vor să urce este cel mai cunoscut „ambuteiaj” din staţiile Regiei Autonome de Transport Bucureşti (RATB).

„Parcă suntem în filmele cu proşti! Este evident că nimeni nu mai poate face o mişcare atunci când toţi vor să intre şi să iasă pe aceeiaşi poartă. Dar n-ai cui cere să gândească un pic atunci când sunt grăbiţi”, a spus ieri o studentă de la ASE, care aştepta autobuzul 300 la Piaţa Romană.

Lupta pentru loc

Totul se petrece însă şi pentru câştigarea marelui premiu: locul pe scun. Iar, pentru asta, tineri, bătrâni sau copii se izbesc şi împing în stânga şi în dreapta. “Dacă nu mă grăbesc acum, nu mai prind loc!”, a spus, ieri, o tânără la urcarea în autobuzul 226, tot din staţia Piaţa Romană.

Nici pensionarii nu se opresc de la a-şi cere drepturile nu tocmai politicos, în faţa tinerilor care au ocupat un loc. “Ea e tânără, poate să stea şi în picioare, mai ales că tinerii din ziua de azi nu au un pic de respect”, i-a răspuns fetei o bătrână.

Scări rulante blocate

A ajuns o obişnuinţă şi “barajul” de la uşile din metrou. Atunci când ajunge metroul într-o staţie aglomerată, nimeni nu mai poate face nicio mişcare.

Până înţeleg că unul dintre ei tot trebuie să facă loc, timpul de sosire a trenului în următoarea staţie creşte. Inexplicabil este faptul că, în timp ce uşile sunt blocate de pasageri, culoarul din metrou este mai mereu liber.

Puţini călători iau în serios şi regula, precum şi semnele care le amintesc de ea, cum că partea dreaptă a scării rulante este destinată staţionării, iar cea stângă călătorilor care se grăbesc.

“Nici nu ştiam că există o astfel de regulă”, a recunoscut, ieri, un călător care urca staţionând pe partea stângă a scării. Alţii recunosc faptul că ştiu această regulă, dar nu-i văd rostul decât atunci când este aglomeraţie.

Aurelia Marinescu, autoarea volumului “Codul bunelor maniere astăzi”, apărut la Humanitas, a explicat, pentru “Adevărul”, că mijloacele de transport în comun oferă cele mai relevante exemple în privinţa lipsei de maniere a bucureştenilor.

„Românii sunt un popor needucabil şi neguvernabil“, susţine Marinescu. Ea mai spune că a observat deseori cum oamenii se poartă îngrozitor cu persoanele în vârstă, nu le oferă locul pe scaun şi, mai grav, sunt persoane care nici măcar nu ştiu să-l ceară.

Permise pentru scaun

Marinescu explică faptul că în străinătate există nişte premise cu care persoanele cu probleme de sănătate pot lua loc, dacă le prezintă celorlalţi călători.

Mihai Vlădărău, purtătorul de cuvânt al Regiei Autonome de Transport Bucureşti (RATB), a declarat ieri pentru ,,Adevărul” că nu există în Capitală astfel de permise, dar a explicat că sunt locuri în autobuze special amenajate pentru persoanele bolnave, care sunt marcate corespunzător.