Stiri din Bucuresti

De la vârsta de 11 ani a prins drag de automobilele vechi, care l-au fascinat prin eleganţa şi sobrietatea lor. Pasiunea pentru tehnică a căpătat-o de la bunicul său, inginerul Ovidiu Gulie.

Bogdan Coconoiu nu este doar un simplu pasionat al automobilelor de epocă. Pentru el fiecare piesă este plină de istorie şi însemnătate. „Şurubăreşte“ şi le dă viaţă micilor „bijuterii“ în garajul său propriu, în timpul liber pe care îl are.

Le caută piese, le curăţă, le potriveşte, toate cu rabdare infinită, doar pentru a readuce în zilele noastre un crâmpei din istoria automobilismului. „În timp mi-am utilat garajul personal, dar pentru unele operaţiuni de genul tinichigerie sau vopsitorie apelez la firme specializate în acest domeniu“, explică Bogdan Coconoiu.

20 de ore de muncă, în timpul liber

Membru fondator al Retromobil Club România, al cărui vicepreşedinte este acum a pornit în 1998 de la zero, după cum el însuşi spune. Acum îşi împarte timpul între profesie şi pasiune, ajungând să lucreze şi câte 20 de ore pe zi. Când are treabă pe la diferite ateliere, foloseşte bicicleta, pentru că nu-i place să stea blocat în trafic.

De profesie nu este nici mecanic şi nici măcar inginer, este economist, dar îşi împarte timpul liber între meseria sa de bază şi pasiune. „Bunicul meu, inginerul Ovidiu Gulie, mi-a insuflat pasiunea pentru tehnică şi în special pentru automobile.

De maşinile de colecţie m-am îndrăgostit în 1984, când am asistat din întâmplare la Raliul de la Sinaia. Una dintre maşinile care mă fascina cel mai mult în copilărie, Aero, o maşină cehoslovacă, este astăzi în colecţia mea“, mai spune colecţionarul.

Steyr, veterana colecţiei

În colecţia sa personală are patru maşini recondiţionate de el însuşi: un Steyr 100 Cabriolet din 1935, un Aero 30 roadster din 1937, o Lancia Fulvia din 1971 şi un Aro M461 din 1974. La acestea se mai adaugă şi câteva motorete româneşti. Steyr-ul, cea mai veche maşină a sa, face parte dintre cele 40 care au supravieţuit în întreaga lume.

„Prima maşină pe care am cumpărat-o a fost un Fiat 500 Topolino, din 1942. Era în câteva cutii, demontată. Povestea hazlie e că după două zile vânzătorul m-a sunat să-i dau înapoi motocicleta. Printre piese uitase trei sferturi dintr-un CZ. Câinele lui a fost distrus pentru că rămăsese fără cuşcă“, se amuză Bogdan Coconoiu.

Chilipirul, un produs cam scump

Nici în ruptul capului economistul Bogdan Coconoiu nu spune cât l-a costat pasiunea lui până acum şi nici cât costa restaurarea unei maşini.

„Depinde de vechimea maşinii, de starea în care e, cât de completă e. Recomandarea mea e ca fiecare să-şi cumpere maşina cea mai scumpă pe care şi-o poate permite, altfel, la final chilipirul se transformă într-o gaură neagră. Costurile pot depăşi valoarea de catalog a maşinii“, completează Coconoiu.

Profil

Născut:  28 noiembrie 1973, Bucureşti
Studii:  Academia de Studii Economice, Facultatea de Comerţ
Profesie:  Economist
Pasiuni:  Vehiculele istorice, istoriografia auto
Familie:  Este căsătorit şi are un băieţel, Andrei, de doi ani.

Ce-i place

Îi place să călătorească şi mai ales să împărtăşească oamenilor pasiunea lui. A publicat 300 de articole legate de maşinile vechi şi are chiar şi un blog (http:// automobilia-romania.blogspot.ro).Muzica rock ocupă un loc special între „plăcerile“ sale, însă favoriţii săi sunt AC/DC.

Ce nu-i place

Bogdan Coconoiu este nemulţumit de starea drumurilor din România şi de lipsa de interes a autorităţilor pentru fondarea unui muzeu al automobilului.

Întrebări şi Răspunsuri

Cum e să participi la un raliu cu o „bătrână doamnă“?
Până să mergi la raliuri, cel mai marcant moment e când ieşi prima dată cu maşina din garaj, după ani de muncă în care a fost desfăcută până la ultimul şurub, la primul proiect finalizat mi s-au umezit ochii de bucurie. În raliuri secretul e pregătirea maşinii, dacă maşina te trădeaza te faci şi de râs şi pierzi şi raliul.

Maşinile noi nu vă pasionează?

Ce poate să te pasioneze la ele ? Sunt făcute din plastic, iar plăcerea de a le conduce îţi e răpită de dispozitive electronice. Mă pasionează în aceeaşi măsura cu  aspiratorul, sunt o necesitate.