Bucureşti: „Rupeţi-vă gâtul la plimbare pe Cheiul Dâmboviţei!”

Acesta este mesajul primarilor din Bucureşti transmis indirect celor care se încumetă să circule pe trotuarele de pe malul Dâmboviţei. Nicio autoritatea locală pe al cărei teritoriu trece râul nu se îngrijeşte de spaţiul pietonal: copacii nu sunt toaletaţi, iar mizeria îţi întoarce stomacul pe dos.

Pe sub balustrada podului de la Piaţa Unirii sunt depozitate munţi de ambalaje şi de sticle goale din plastic. Aceleaşi grămezi de gunoaie apar frecvent pe malul Dâmboviţei, printre buruienile înalte şi uscate care se ridică până deasupra gardului metalic.

Nici pe trotoar nu este mai curat. De crengile uscate şi de gunoaie te împiedici peste tot, iar capacele de la canale nu sunt întotdeauna bine aşezate. Pe băncile de pe lângă apă nu stă nimeni, pentru că au devenit WC-uri publice şi pentru că oricând un şobolan îţi poate tăia calea.

A reînviat mahalaua în centrul Capitalei
Aspectul insalubru al malurilor este accentuat şi de pereţii jerpeliţi ai clădirilor din apropiere.
De asemenea, afişele lipite unele peste altele pe ziduri nu mai lasă loc de îndoială niciunui turist că traversează o mahala a Bucureştiului în cea mai centrală zonă din Capitală.

Cât priveşte pericolul care îl pândeşte pe fiecare trecător, acesta vine mai mereu „de sus”: copacii, ai căror crengi nu au fost tăiate de către niciun angajat al Administraţiei Domeniului Public (ADP), îţi pot lăsa urme serioase pe faţă. „Odată încercam să mă feresc de crăcile de sus şi era să-mi rup gâtu’ într-un canal fără capac”, a spus Darius Bustrău, un student care locuieşte în căminele studenţeşti de pe Cheiul Dâmboviţei.

Slalom printre uscături
Crengile care atârnă până la un metru distanţă de trotuar pot scoate ochii bicicliştilor. Din această cauză aceştia apar foarte rar pe pista trasată în urmă cu doi ani de către Primăria Capitalei. Încă de atunci, presa a atras atenţia că aceste piste sunt inutile atâta vreme cât pomii nu sunt toaletaţi. Nimeni nu a luat vreo măsură. 
În prezent, mormane de crengi căzute din copaci au rămas pe jos. Aşa că, dacă vrei cu orice preţ să te plimbi pe trotoarul de lângă apă, nu ai pe unde păşi. Dacă te fereşti de o creangă care atârnă de sus, te poţi împiedica de alta care zace pe jos.

„Avem doar doi angajaţi cu drujbă, în sarcina cărora se află toţi cei 3.000 de copaci din sector”, a explicat Drăgan Marin, şef serviciu tehnic de la ADP Sector 5. Pe raza acestui sector, administrat de către Marian Vanghelie, traversează cea mai centrală poţiune a Dâmboviţei. Râul mai trece şi prin sectoarele 6 şi 4. 

Un potenţial traseu turistic
Cheiul Dâmboviţei, aşa cum se prezintă astăzi, este o zonă evitată de pietoni. Odinioară, după cum încă îşi mai amintesc bătrânii bucureşteni, Splaiul era o promenadă pitorească, frecventată de multă lume. Amintirea unor grădini celebre, precum „Grădina cu Cai”, al cărei nume încă îl mai poartă o stradă care dă spre chei, au fost date uitării, cu poveştile lor cu tot.
Dar şi astăzi frumuseţea peisajului  persistă, iar Casa Poporului, o atracţie turistică garantată, are o perspectivă unică de pe  malul Dâmboviţei.