Capitala urlă în faţa unor funcţionari surzi

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Bucureştiul este cel mai zgomotos oraş al ţării, şi pentru a îndrepta acest lucru, autorităţile au elaborat în urmă cu trei ani o strategie anti-zgomot pe care nu au aplicat-o nici acum. 1,5 milioane de euro a costat întocmirea hărţii de zgomot, însă edililor nu le-a fost de niciun folos. Acum, legislaţia îi obligă să întocmească altă hartă pentru a măsura progresul.

În jur de 85% din populaţia Bucureştiului este afectată de poluarea fonică. Cele mai zgomotoase zone sunt bulevardele Magheru, Olteniţei, Ferdinand, Ghencea şi Pantelimon. La polul opus, cele mai liniştite străzi sunt cele din Drumul Taberei, Rahova, 1 Mai sau în cartierele Primăverii şi Giuleşti, aflate la distanţă maia mare faţă de arterele principale.

„Cele mai expuse la zgomot sunt clădirile cu ieşire la marile bulevarde şi apartamentele de la etajele inferioare. În spatele blocurilor de la bulevarde, indicii de disconfort fonic sunt mult mai mici”, a declarat Bogdan Lazorovici, director executiv şi acţionar la Envio Consult, firma care a făcut măsurătorile acustice şi care a întocmit în perioada 2007-2008 harta de zgomot a Bucureştiului.

Măsuri plătite şi ignorate

Tot atunci, firma a propus, pentru suma de 1,5 milioane de euro şi o strategie de combatere a zgomotului, care s-a dovedit a avea pasaje identice cu cea a Londrei. Astfel, s-a stabilit că principala sursă de poluare fonică este traficul şi, în acest sens, au fost propuse mai multe măsuri, printre care perceperea unei taxe de 5 lei pentru maşinile care tranzitează centrul Bucureştiului, interzicerea motocicletelor şi a A.T.V-urilor pe timpul nopţii, precum şi introducerea de autobuze silenţioase care urmau să circule pe culoare unice ca să nu mai fie nevoie să „frâneze brusc sau să schimbe vitezele atât de des“.

Mai mult, pentru că şoferii bucureşteni frânează brusc şi pleacă în trombă de la semafor, municipalitatea a propus susţinerea de cursuri pentru aceştia să înveţe să conducă „silenţios şi lin”. De asemenea, pe arterele foarte aglomerate exista propunerea de a se pune un asfalt fonoabsorbant. Şi construcţia noii linii de tramvai Drumul Tabereie-Pantelimon ar fi ajutat la decongestionarea traficului şi, implicit, la micşorarea decibelilor stradali.

Vina, pasată între instituţii


Poluarea fonică mai putea fi redusă prin antifonarea căilor de rulare a tramvaielor şi a clădirilor situate la stradă, prin plantarea de copaci la marginea străzilor şi prin extinderea spaţiilor verzi. La trei ani de la elaborarea strategiei, lucrurile au bătut pasul pe loc.

Tiberiu Ivaşcu, preşedintele Comisiei de Mediu din cadrul Consiliului General explică şi de ce: „Nu poţi interzice circulaţia motocicliştilor noaptea pentru doi-trei care îşi turează motoarele la maximum. Cei de la Direcţia de Mediu trebuiau să implementeze strategia, dar pot anticipa şi vă spun că au cheltuit banii pe pliante şi pe întâlniri cu motocicliştii”. Ivaşcu a promis că îi va trage la răspundere pe vinovaţi.

De la Direcţia de Mediu, Adrian Catrina spune că nu doar direcţia pe care o conduce este răspunzătoare de neîndeplinirea sarcinilor. „Zgomotul vine de pe străzi, cei de la infrastructura rutieră trebuiau să implementeze o parte dintre sarcini”.

Scuzele nu ţin în faţa legislaţiei europene, care prevede ca o dată la cinci ani această hartă să fie refăcută, tocmai pentru a verifica dacă autorităţile îşi fac treaba. 

La vienezi se poate!

Capitala Austriei a avut şi ea probleme cu zgomotul. însă edilii au început să resolve situaţia încă din 1982. De atunci, numărul decibelilor a scăzut cu 18%, pentru că, potrivit Primăriei Viena, principala măsură pe care au luat-o a fost aceea de a impune o limită de viteză pe 30 km/h pe o suprafaţă totală de 1.280 de kilometri de drum, adică pe 48% din reţeaua de străzi municipale. De asemenea, în fiecare an, restricţia se mai impune pe încă 100 de kilometri.


București



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite