Bucureşti: Capitala, fără un muzeu al sculpturii

Muzeul Medrea, singurul specializat pe sculptură din Bucureşti, a rămas fără sediu de mai bine de doi ani. Conducerea Muzeului Municipiului Bucureşti, în subordonarea căruia se afla „Medrea”, nu a rezolvat problema sediului nici până astăzi.

Dispariţia singurului muzeu al sculpturii a dus la vitregirea bucureştenilor şi, în special, a studenţilor de la Universitatea Naţională de Arte de posibilitatea admirării şi studierii a sute de opere de artă. „A fost mare muzeu aici! Numai statui de-ţi luau ochii, iar oamenii chiar veneau să viziteze”, a spus Ovidiu, unul dintre vecinii Muzeului Medrea, care locuieşte pe strada Budişteanu.

Fosta adresă este la o aruncătură de băţ faţă de Universitatea Naţională de Arte Bucureşti (UNARTE) şi de Secţia Sculptură a instituţiei de învăţământ. „Era aici, peste drum de atelier, , unde am fi putut merge să studiem sculpturile. Acum am auzit că lucrările au fost împrăştiate prin Casa Poporului, să le admire politicienii, nu noi!”, a spus şi Andrei Bălan, student în anul III la secţia sculptură a UNARTE.

Exponatele, mutate în „Casa Poporului”

Informaţia împrăştiată pe holurile UNARTE este confirmată de muzeograful Laurenţiu Solomon, cel care s-a ocupat de exponatele de la „Medrea”. „Aproximativ 90% din expunerea permanentă a fost dus la etajul întâi şi la mezaninul Palatului Parlamentului. Restul se află în depozitul de la Palatul Şuţu (Muzeul Municipiului Bucureşti n.r.)”, a explicat Solomon. Cu alte cuvinte, 44 din cele 52 de lucrări avizate pentru expunere sunt în fosta Casă a Poporului, în timp ce alte 347 au fost puse în conservare.

Noul loc este însă greu accesibil atât vizitatorilor, cât şi studenţilor care au nevoie de aceste lucrări. De altfel, şi în majoritatea muzeelor din Capitală sau a depozitelor acestora tinerilor de la UNARTE le este respins accesul. „Cei de la muzeele din Bucureşti mă trimit la plimbare, dacă încerc să le cer permisiunea de a studia câteva ore busturile sau torsurile unor sculpturi”, a mai spus Andrei Bălan. El a adăugat că, astfel, este nevoit să facă analize pe lucrări fotografiate, studiind în timpul verii doar în curtea Atelierului de Scuptură, printre demolări şi gunoaie.

Colecţia de tablouri ale Capitalei

Criticul de artă Mihai Oroveanu, nepot al marelui sculptor Ion Jalea, susţine că lucrările neexpuse de la „Medrea” nu mai au o ordine, „mai ales că lucrările din Pinacotecă (colecţie de tablouri n.r.) n-au mai fost expuse din timpul Războiului”.  Una dintre operele de referinţă ale sculptorului Corneliu Medrea, monumentul Părintelui Vasile Lucaci, a stat un timp în casa de pe strada Budişteanu, apoi a fost amplasat în faţa Ateneului Român, dar şi în curtea Palatului Mogoşoaia. „Este trist că sunt amestecate lucrările, şi mai trist este că această donaţie a artistului a fost mutată de mai multe ori de colo-colo”, a conchis Oroveanu.

Retrocedare controversată

Fostul Muzeu Medrea, care a luat fiinţă în 1957 prin donaţia făcută de Cornel Medrea statului român, a funcţionat într-o clădire ce a aparţinut Casei Regale. După 1990, imobilul care era plin de portrete ale lui Delavrancea, Bulandra, Arghezi, Eminescu şi Ovidiu a revenit, prin retrocedare, regelui Mihai şi, astfel, şi-a pierdut statutul de muzeu. Surse din sistemul muzeal susţin însă că procesul de retrocedare nu a respectat Legea 10, potrivit căreia instituţiile culturale ar fi trebuit exceptate. Mai mult, aceleaşi surse precizează că niciun specialist din muzeu nu a susţinut importanţa acestui imobil pentru public în instanţă. „La foarte scurt timp după retrocedare, Regele Mihai a vândut casa lui Marius Iliev, omul de afaceri implicat în scandalul izbucnirii gripei aviare în România”, au mai spus muzeografii sunt protecţia anonimatului.

                             Andrei Bălan

student în anul III la UNARTE

Era aici, peste drum de atelier, , unde am fi putut merge să studiem sculpturile, dar acum sunt expuse doar pentru politicienii, nu pentru noi!