Capitala s-a extins haotic

Bucureştenii au forţat crearea Zonei Metropolitane în ultimii 15 ani prin construirea de case în localităţile din judeţul Ilfov, fără a ţine cont însă de vreo coerenţă urbanistică

Bucureştenii au forţat crearea Zonei Metropolitane în ultimii 15 ani prin construirea de case în localităţile din judeţul Ilfov, fără a ţine cont însă de vreo coerenţă urbanistică

Bucureştenii au migrat cel mai mult în 16 localităţi din judeţul Ilfov şi patru din Călăraşi. Cel mai puţin i-a interesat judeţul Ialomiţa.

Studiul asupra Zonei Metropolitane Bucureşti (ZMB), realizat de specialiştii de la Centrul de Sociologie Urbană şi Regională CURS ca activitate în proiectul "Dezvoltarea Durabilă Metropolitană - Demos", coordonat de Academia de Studii Economice Bucureşti (ASE), arată că în 68% din unităţile economice din viitoarea Zonă Metropolitană lucrează bucureşteni.

"Asta arată interesul atât al investitorilor de a-şi ridica unităţi de lucru şi în afara Capitalei, dar şi nevoia bucureştenilor de a-şi găsi un serviciu în aceste companii", explică consilierul general Vasile Gherasim, care a lucrat la acest studiu.

În plus, cea mai mare rată de navetism a bucureştenilor în Ilfov s-a înregistrat în 14 localităţi, majoritatea la graniţa cu Capitala.

Nordul, preferat din snobism

La capitolul înnoire edilitară în perimetrul noii Zone Metropolitane datorate bucureştenilor, Crevedia, Baloteşti, Corbeanca, Chiajna, Dragomireşti-Vale, Brăneşti, Berceni şi Drăgeşti sunt localităţile care au beneficiat de cele mai multe investiţii.

"Această extindere în special spre nord a venit şi din mult snobism, dar şi din motive obiective, cum ar fi componenta naturală a acestei zone. Partea de nord a fost blagoslovită cu multe râuri, spaţii deschise, multă verdeaţă, adică e cel mai puţin aridă din împrejurimile Capitalei", a spus analistul imobiliar Radu Zilişteanu.

Prima fază a migrării bucureştenilor către periferie de după Revoluţie a constituit-o Satul Francez, urmat de Pipera.

"Aşadar, dezvoltarea a fost făcută de nişte particulari şi, din lipsa participării administraţiei locale, a ieşit un haos. De aceea avem acum în Pipera printre vile foste uliţe pe unde nu poate intra nicio maşină de pompieri", a completat şi analistul imobiliar Arthur Silvestri.

Unde se vor duce fondurile europene?

Analistul imobiliar Radu Zilişteanu susţine că "nu există însă nicio coerenţă în construcţiile actuale, precum şi a aportului bucureştenilor la înnoirea edilitară a localităţilor unde au investit. El spune că vina este a autorităţilor locale, destul de coruptibile, care au dat autorizaţii de construcţie fără a ţine cont de mai nimic.

"Interesant este de văzut, în condiţiile adoptării legii Zonei Metropolitane, care va fi bătălia pe viitoarele fonduri europene, în valoare de cam 30 miliarde de euro, din care 60% sunt destinaţi reabilitării zonelor rurale din România", a mai spus Zilişteanu.

Această extindere a venit din mult snobism, dar şi pentru că partea de nord a fost blagoslovită cu multe răuri, spaţii deschise, multă verdeaţă
Radu Zilişteanu,
consultant imobiliar

Asta arată interesul investitorilor de a-şi ridica unităţi de lucru şi în afara Capitalei, dar şi nevoia bucureştenilor de a se angaja în aceste companii
Vasile Gherasim,
consilier general Primăria Capitalei