Capitala României, de trei ori mai scumpă decât Sofia

speranţă de "normalizare" o reprezintă, după unii experţi imobiliari, integrarea în UE, când preţurile locuinţelor se vor ieftini cu până la 10%, aşa cum s-a petrecut, de altfel, în

speranţă de "normalizare" o reprezintă, după unii experţi imobiliari, integrarea în UE, când preţurile locuinţelor se vor ieftini cu până la 10%, aşa cum s-a petrecut, de altfel, în Ungaria sau Polonia. Alţi specialişti în domeniu sunt de părere că situaţia actuală în domeniul imobiliar este una firească, în condiţiile în care cererea de locuinţe este în continuă creştere. "Cei care spun că preţurile sunt mari trebuie să se gândească la faptul că piaţa imobiliară a făcut preţurile. Cu cât cererea este mai mare, este firesc ca şi preţul ofertelor să crească. Începând din 2003, factorul primordial care a dus la creşterea preţurilor la locuinţe a fost deschiderea băncilor pentru acordarea de credite imobiliare", a declarat, pentru Adevărul, expertul imobiliar Radu Zilişteanu, directorul Agenţiei Intermedias. Acesta a opinat că integrarea în structurile europene nu va presupune un "boom" pe piaţa imobiliară de la noi, singurul segment unde s-ar putea înregistra scăderi ale preţurilor fiind piaţa imobilelor vechi. "În condiţiile în care este încurajată construirea unor imobile noi, cumpărătorul este tentat să se îndrepte către acestea şi să renunţe la ideea achiziţionării unei locuinţe într-unul din blocurile vechi. Singura soluţie este ca statul să sprijine diferite programe de construit locuinţe. Cetăţenii trebuie să înţeleagă că nu scăderea preţurilor este soluţia, ci creşterea economică, ce le va aduce câştiguri cu care să-şi permită…", a spus Zilişteanu.

Informaţii despre piaţa imobiliară locală
Vreţi să vă cumpăraţi un apartament într-unul din cartierele moderne aflate în construcţie în Bucureşti? Aveţi de gând să faceţi investiţii în terenuri şi nu ştiţi care este cel mai bun plasament al momentului? Chiriile locuinţelor ori ale spaţiilor comerciale variază după reguli de nimeni cunoscute? Toate aceste informaţii, dar şi analize, şi comentarii asupra pieţei imobiliare bucureştene le veţi găsi, în fiecare zi de marţi şi vineri, în paginile specializate ale suplimentului Bucureşti.

Preţuri bulgăreşti
În Sofia, preţurile apartamentelor sunt mai mici comparativ cu cele din Bucureşti. Astfel, un apartament cu o suprafaţă cuprinsă între 60-70 de metri pătraţi dintr-un bloc vechi de cartier costă aproximativ 30.000 de euro. Un apartament cu două camere, situat într-un imobil nou, cu o suprafaţă de 88 de metri pătraţi, costă 79.000 de euro. Preţul pe metru pătrat cel mai mare se găseşte în capitala bulgară şi este de 900 de euro. Ea este urmată de Varna şi Burgas, unde preţul pe metrul pătrat ajunge la 600 de euro.

Bucureştiul, între Paris şi Budapesta
În capitala Franţei, preţurile locuinţelor se menţin la înălţime. Chiria diferă în Paris în funcţie de finisaje şi dotări, precum şi de accesul la metrou. O garsonieră de 30 de metri pătraţi, mobilată, se închiriază cu 580 de euro pe lună. Apartamentele cu două camere situate în zone decente ale Parisului pot fi închiriate cu circa 600-700 de euro pe lună, iar cele cu trei camere, cu 1.000 de euro pe lună. În zona rezidenţială, un imobil cu două camere, terasă de 12 metri şi parcare, situat în Paris, poate atinge 2.800 de euro pe lună, în timp ce un apartament rezidenţial situat în Bucureşti se închiriază cu maximum 1.000 de euro pe lună. Ca şi la Bucureşti, în Paris nu sunt căutate apartamentele cu patru camere, din cauza chiriilor mari şi a costurilor de întreţinere ridicate. Pe piaţa imobiliară din Ungaria însă, oferta este excedentară şi, prin urmare, ritmul de creştere este puţin mai scăzut decât în anii precedenţi. În Budapesta, un apartament cu două camere dintr-un cartier semicentral, cu o suprafaţă de 50 de metri pătraţi, mobilat, cu grădină proprie, se poate închiria cu 250-300 de euro pe lună. Acelaşi apartament, mobilat şi cu centrală proprie, situat în centrul capitalei Ungariei, se închiriază cu 350-400 de euro pe lună. În schimb, pentru un apartament cu o suprafaţă de 120 de metri pătraţi, cu trei camere, cu terasă, piscină, saună şi garaj propriu, chiriaşul plăteşte 800 de euro pe lună. Chiriile din Cehia sunt comparabile cu cele din Bucureşti. În centrul oraşului Praga, o garsonieră de 50 de metri pătraţi se închiriază cu aproape 450 de euro pe lună, un apartament cu două camere - cu 750 de euro pe lună, iar pentru un apartament cu patru camere, având o suprafaţă de 90 de metri pătraţi, chiria ajunge la 1.000 de euro pe lună.

Chirii… de lux în apartamente dâmboviţene
Cu toate că în România populaţia majoritară are venituri modeste, salariul mediu al unui angajat român fiind cu mult mai mic decât salariul mediu din afara graniţelor, chiriile locuinţelor sunt comparabile cu ţări ale Europei Occidentale, arată un studiu al Agenţiei EDIL Cluj-Napoca. Cartierul în care apartamentul este amplasat, accesul la mijloacele de transport în comun şi dotările de care acesta beneficiază sunt numai câţiva factori care influenţează preţul chiriei. Astfel, pentru o garsonieră situată în Bucureşti, în cartiere precum Drumul Taberei, Militari sau Sălăjan, chiria a urcat la cel puţin 200 de euro pe lună. O garsonieră "de lux", cu aer condiţionat, tv şi maşină de spălat, din cartierele Pantelimon şi Titan, a ajuns să fie închiriată cu 400 de euro pe lună. Pentru un apartament de două camere din cartierele mărginaşe se plăteşte chirie între 250 şi 350 de euro pe lună, faţă de anul 2005, când costa între 150 şi 200 de euro pe lună. În cazul apartamentelor cu trei camere, chiriile fluctuează între 350 şi 500 euro pe lună, duble faţă de 2005, când erau 200-250 de euro pe lună. Pentru apartamentele cu patru camere, un chiriaş scoate din buzunar între 400 şi 700 de euro pe lună, în funcţie de zonă, în Piaţa Unirii chiria atingând 1.500 de euro.