CONSTRUCŢIE Biblioteca Naţională va fi gata în trei luni. Cea mai spectaculoasă încăpere are 40 de metri înălţime. Vezi GALERIA FOTO!

Noul sediu al bibliotecii României va fi în cea de-a doua clădire din ţară ca mărime, după Palatul Parlamentului. Situat pe Bulevardul Unirii, vizavi de Tribunalul Bucureşti, complexul cultural va cuprinde gigantica bibliotecă, terase, cafenele, o grădiniţă şi săli pentru evenimente.

Lucrările la Biblioteca Naţională, pe ultima sută de metri

După mai bine de 20 de ani de la abandonarea şantierului de către comunişti, clădirea Biblioteecii Naţionale a fost refăcută cu o investiţie de aproape 130 de milioane de euro. Bucureştenii care trec prin intersecţia bulevardelor Unirii şi Mircea Vodă văd cum s-a schimbat la faţă colosul Epocii de Aur.

Finalizat în proporţie de 99% la exterior şi 75% în interior, „mallul cultural” impresionează prin excesul de sticlă folosit la învelirea scheletului de beton.

Click pe poze pentru prima GALERIE FOTO!

Cum te apropii de şantier, la intrarea dinspre Pasajul Mărăşeşti, un furnicar de muncitori, 500 la număr, lucrează la finalizarea bibliotecii. Ba aşază bucăţile de marmură şi îmbracă pereţii cu rigips, ba conectează sursele de iluminat. Prin norii de praf, cele mai multe depozite de carte sunt gata să-şi primească valoroasele chiriaşe, peste 10 milioane de cărţi. 

Tipografie şi restaurant

La etajul întâi, în Aulă, au fost montate scările, scena eeste gata şi se lucrează la plafon. „70% din Atrium este gata. Am construit două lifturi panoramice care vor fi îmbrăcate în sticlă. Acestea vor urca către rafturile de cărţi. Înălţimea încăperii este de 40 de metri”, ne-a spus, ieri, directorul coordonator al proiectului, Andrei Ioniţă, de la firma Aedificia Carpaţi.

Cea mai înaltă sală, cu luminator, este înconjurată de alte încăperi de lectură, pe etaje. „Pe laturi, pereţii vor fi îmbrăcaţi în sticlă şi ne-am gândit să mimăm litere, pagini de cărţi şi nu să încrustăm numele scriitorilor români, pentru a nu lăsa loc de interpretări”, a declarat Eliodor Popa, arhitectul de proiect.

Etajele superioare, cinci şi şase, au fost alocate birourilor pentru angajaţii bibliotecii. La fel şi laboratoarele pentru restaurarea, refacerea volumelor degradate. Tot aici, va fi instalată tipografia şi sediul revistei Bibliotecii Naţionale.

Pentru cei care vor să intre doar la restaurant, constructorul a prevăzut o intrare directă, la parter, pe partea dinspre Piaţa Unirii. Capacitatea localului va fi de 300 de locuri în interior şi pe terasă. Patru cafenele vor fi deschise în clădirea nouă, iar cei care vor veni cu maşina vor avea o parcare cu 250 de locuri.

Click pe poze pentru a doua GALERIE FOTO!

Sediul bibliotecii de pe malul Dâmboviţei ocupă aproximativ 10.000 de metri pătraţi şi va adăposti pe lângă stivele de cărţi, o grădiniţă şi un cabinet medical.

Lucrările au fost sistate după Revoluţie şi reluate în 2009. „Construcţia va fi gata în această toamnă. Recepţia va fi făcută în septembrie, şi va fi dată în folosinţă în octombrie”, a declarat Bogdan Trîmbaciu, reprezentantul Ministerului Culturii.

Patrimoniu de 12 milioane de cărţi

Tratate de medicină, publicistică, cărţi de SF şi manuale şcolare, periodice şi lucrări de doctorat, în total 12 milioane de cărţi, cât este patrimoniul Bibliotecii, vor fi aşezate pe rafturile noii clădiri. „Condiţiile de depozitare impun restricţii, astfel încât sălile au fost dotate cu climatizare şi ventilaţie, instalaţii speciale în caz de incendiu”, spun constructorii de la Aedificia Carpaţi.

 Munţi de cărţi aşteaptă să fie aşezaţi pe rafturi

„Peste jumătate din suprafaţa desfăşurată a instituţiei este ocupată de depozitele de carte – 120.000 de metri pătraţi”, explică Dorina Niculescu, dirigintele şantierului. La capătul scărilor de la etajul 5, Demostene Botez şi Delavrancea „aşteaptă prăfuiţi” să-şi ocupe locul pe rafturile de metal. Un munte de pachete de cărţi, câteva rupte lasă să se întrevadă un tom în limba italiană, altele sunt atât de distruse încât nu vor mai putea fi salvate. Prin stiva de cărţi se zăresc câteva cotoare înnegrite de vreme şi îmbibate de ciuperci.

„Sunt atât de degradate încât vor fi casate. Va fi o muncă sisifică să punem în ordine tot ce avem aici. Cele mai multe volume sunt în stare bună, iar pe cele „bolnave” vom încerca să le oblojim”, a spus Cristian Stoicana, reprezentant al Bibliotecii Naţionale.