Bucureştiul învaţă de la Viena cum să se dezvolte

Tehnologiile şi strategiile urbane folosite în capitala Austriei sunt prezentate într-o expoziţie la Muzeul Municipal. Până pe 15 aprilie, bucureştenii pot afla „Ce ştie Viena“ despre proiectele din domeniul apei, dezvoltare urbană, infrastructură, imobiliare, mediu înconjurător, deşeuri şi energie.

Gunoiul din Viena este preţios. Chiar dacă pare greu de crezut, aceasta este prezentarea pe care o regăsim despre deşeuri la expoziţia “Ce ştie Viena” deschisă astăzi la Muzeul Municipal Bucureşti (Palatul Şuţu).

Odată trezită curiozitatea vizitatorilor, vine şi explicaţia oferită de autorităţile austriece. Viena este de mulţi ani un model internaţional în domeniul valorificării moderne a deşeurilor care sunt considerate ca resurse şi folosite în majoritatea cazurilor pentru producţia energiei, căldurii sau ca materie primă.

La termoficare se adaugă acum şi răcirea la distanţă ca o formă ecologică, dar şi atractivă din punct de vedere economic pentru climatizarea clădirilor.

Un capitol la care Bucureştiul face paşi mici şi timizi este izolarea termică a blocurilor. În schimb, în Viena, subvenţionarea orăşenească pentru asanarea termo-energetică a locuinţelor contribuie la reducerea necesităţii de energie termică în apartamente.

Viena mizează pe energii regenerabile şi subvenţionează nu numai folosirea energiei eoliene şi solare, ci şi căldura din adâncul pământului, cum ar fi tunelele metroului.

Intersecţiile care fac tic-tac

Locuitorii Vienei preferă în proporţie de 66% să se deplaseze cu bicicletele, pe jos şi mai ales cu transportul public, cel mai cunoscut fiind tramvaiul jos „ULF“.

Ţinta autorităţilor din Viena este să ajungă la 75%, până în 2020 , inclusiv prin extinderea reţelei de metrou. Peste 500 de emiţătoare de semnale acustice permit oamenilor cu handicapuri de vedere traversarea sigură a străzilor cu mult trafic.

În ajutorul acestor persoane, staţiile de metrou sunt accesibile cu lift, iar 93% dintre staţiile de metrou sunt echipate cu sisteme de ghidare.

Fiecare domeniu bine adminstrat are rolul său, astfel că mai aflăm că vienezii nu sunt mai curajoşi decât în altă parte, dar au motive să fie mai siguri decât locuitorii altor oraşe, mulţumirea lor cu împrejurimile spaţiului locativ fiind de peste 90%.

Un exemplu de urmat

Viena este metropola cu cel mai înalt nivel de calitate al vieţii, lucru de care autorităţile austriece se mândresc şi în acelaşi timp doresc să împărtăşească din experienţa pe care au câştigat-o de-a lungul timpului.

„Dorim să transmitem cunoştinţele Vienei şi altora nu pentru că noi ştim mai bine, ci pentru că astfel deschidem un dialog benefic care ne ajută să mergem mai departe“, a declarat, astăzi, consilierul executiv pentru Educaţiei, Tineret, Informare şi Sport al Municipalităţii Vienei, Christian Oxonitsch.

Oficialul a fost prezent la deschiderea expoziţiei “Ce ştie Viena” de la Muzeul Muncipal Bucureşti care va ţine până pe 15 aprilie, un eveniment prezentat de Tina Vienna, o întreprindere a grupului Wien Holding care aparţine municipalităţii din Viena.

Christian Oxonitsch a precizat totuşi că nu doreşte ca evenimentul să fie privit ca o lecţie pentru Bucureşti, ci mai degrabă ca un nou priej pentru iniţierea unor proiecte concrete.

Chiar dacă a fost absent la inaugurare, edilul şef al Capitalei, Sorin Oprescu, a transmis aprecierile sale pentru aprteneriatului dintre cele două oraşe. 

Printre mulţii vizitatori veniţi la deschidere s-au aflat şi câţiva studenţi de la Facultatea de Urbanism, dornici să afle cum s-a dezvoltat Viena.

“Sunt şanse ca şi Bucureştiul să se dezvolte pentru că se pot face proiecte bune dacă există interes. Ca timp însă mai avem nevoie de cel puţin zece ani pentru o schimbare a Capitalei”, a declarat, Cătălin Oncescu, un student în vârstă de 21 de ani.