Doar patru bucureşteni dintr-o sută consideră că au o viaţă bună

Ce valori preţuiesc cei născuţi şi crescuţi în Bucureşti? Cum se raportează la oraşul lor şi cât de mulţumiţi sunt de viaţa pe care o au? Cercetarea „Bucureşti – o perspectivă sociologică. Identitate, calitatea vieţii, agenda cetăţeanului” , comandată de Primăria Capitalei şi realizată de firma Public-Affairs, arată că imaginea oraşului e una confuză în mintea locuitorilor săi.

Ateneul, cea mai importantă clădire

Cercetarea arată că două treimi dintre bucureşteni sunt născuţi şi crescuţi aici, iar cei care au venit în Capitală au făcut-o pentru studii şi un job mai bun.
Puşi să numească două-trei lucruri atunci când se gândesc la Bucureşti, intervievaţii au dat răspunsuri eterogene. Asocierile pozitive sunt legate de edificii, străzi, parcuri şi locuri. Toate acestea acumulează peste o treime din totalul opţiunilor - 34,1%. Cel mai însemnat edificiu din Bucureşti e Ateneul Român, urmat de recent finalizatul Pasaj Basarab. Pe locul trei se află Casa Poporului şi Arcul de Triumf. Claudiu Tufiş, sociolog la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii, spune că amalgamuri de simboluri din epoci diferite nu înseamnă neapărat că bucureştenii îşi asumă istoria oraşului lor cu bune şi cu rele. „Nu cred că le consideră ca paarţinând unei perioade sau alta. E vorba de punctele focale ale oraşului. Ateneul s-a menţinut în mentalul bucureştenilor, iar Casa Poporului e atât de mare încât atrage precum forţa gravitaţională”, a explicat sociologul.
Muzeele reprezintă cea mai des întâlnită categorie, în special Antipa şi Muzeul de Artă. La capitolul parcuri, Cişmigiul şi Herăstrăul sunt în top. Alte locuri importante pentru locuitorii Capitalei sunt Piaţa Universităţii şi Centrul Vechi.

Bubele oraşului

Bucureştenilor nu le plac aglomeraţia şi traficul, străzile murdare, poluarea şi lipsa spaţiilor verzi. Alte răspunsuri au inclus blocurile gri şi câinii de pe străzi.  Cele mai multe aspecte de acest fel alcătuiesc dealtfel şi lista de probleme ale oraşului.
Dintre bucureşteni, cei mai mulţumiţi cu traiul lor sunt locuitorii din sectorul 1 – 57%, în timp ce 58% din cetăţenii sectorului 5 se consideră nemulţumiţi.
Mândri, mai puţin de jumătate

Studiul mai relevă faptul că bucureştenii nu se simt foarte legaţi de oraşul lor. Când vine vorba de mândrie, 49% se fălesc cu faptul că locuiesc în Capitala României, în timp ce 51%, nu. „Mândria de a fi bucureştean ţine de identitatea locală. Ori, populaţia oraşului e eterogenă, cosmopolită. Bucureştenii la a doua sau la a treia generaţie sunt foarte puţini, majoritatea sunt la prima generaţie”, a afirmat Claudiu Tufiş.
Cât priveşte diferenţele de percepţie a bucureştenilor faţă de locuitorii din alte localităţi, 20% spun că nu există nicio deosebire, 14,3% sunt de părere că sunt mai agitaţi şi mai nervoşi, iar 10,6% identifică un nivel mai bun de şcolarizare şi de cultură.

O cincime vrea un trai mai bun

Studiul arată că nouă din zece bucureşteni preţuiesc familia şi copiii. „e o caracteristică generală, indiferent de ţară”, a opinat sociologulclujean Mircea Comşa. Urmează în top sănătatea, dragostea şi munca.
Cu toate că bucureştenii câştigă mai bine decât locuitorii din alte părţi şi au mai multe oportunităţi, procentul celor care consideră că le au pe toate (adică un câştig îndestulător şi o familie fericită) e de 4%. Cei care sunt mulţumiţi cu viaţa materială pe care o au şi nu-şi mai doresc nimic e de 2%. „Proporţia de 2% e prea mică, în opinia mea, dacă ţinem cont că Bucureştiul e un pol al migraţiei interne, centrul economic al ţării. Aici sunt salariile cele mai mari şi sunt mai multe oportunităţi. Cât priveşte miza locuitorilor pe familie şi copii asta arată că suntem încă o societate tradiţională, care pune accentul în principal pe rudele apropiate”, a conchis Claudiu Tufiş. Mai mult de o cincime din locuitori aspiră la un nivel de trai peste medie „fără griji”, care „să le permită tot ce-şi doresc” „ca în Occident”.
Ancheta sociologică s-a realizat între 14 şi 31 octombrie, pe un eşantion de 1.112 persoane cu domiciul în Bucureşti. Marja de eroare e de 3%.