Ultimul negustor autentic al Pieţei Obor a fost înmormântat: Sficachi vindea 10 care de mere pe zi

Constantin Sinescu Sficachi, ultimul negustor în viaţă care a făcut istorie în Piaţa Obor, a murit la vârsta de 99 de ani. Acesta a fost un simbol al negustorilor din Bucureşti, dar în special al celor care şi-au desfăşurat activitatea în Piaţa Obor.

Ieri, familia şi apropiaţii l-au condus pe ultimul drum şi l-au înmormântat la Cimitirul Petricani. A fost primul negustor angrosist care, la demolarea Pietei Bibescu Vodă din anul 1936, şi-a mutat afacerile în Piaţa Obor, toţi ceilalţi angrosişti preferând Piaţa Regina Maria. Ulterior a fost urmat de alţi negustori.

A vândut 100 de care cu mere într-o singură zi

Constantin Sinescu Sficachi, fiu de negustor grec cu studii la Constantinopol, a fost unul dintre membrii importanţi ai Asociaţiei Frontului Negustorilor din Obor. “De altfel, el era unul dintre cei care negocia chirii mai mici pentru spaţiile în care îşi desfăşurau activitatea cei din breaslă”, povesteşte Mircea Gheorghiu, preşedintele Asociaţiei Frontul Negustorilor. A fondat si a condus intre anii 1937 si 1946 Hramurile Negustoresti din Piata Obor, organizate anual in ziua Sfintilor Constantin si Elena. Sficachi se implica în activităţile administrative ale Pieţei Obor, dar era şi un bun negustor. „Erta unul dintre cei mai mari angrosişti de fructe ai vremii, fiind cel mai mare negustor de mere. Într-o singtură zi, el a vândut 100 de care cu mere, dar era specializat în comerţul cu prune”, dezvăluie actualul şef al Frontului Negustorilor. Fructele erau importate din Grecia, dar erau şi din producţie proprie.

Cum a scăpat de arestările făcute de comunişti în rândul negustorilor

Sinescu Sficachi a scăpat de arestările pe care comuniştii le-au făcut în 1946 printre negustorii vremii. „Atunci, mai toţi negustorii se aveau bine cu Poliţia. Erau colaboratori. Aşa că, atunci când s-au emis mandatele de arestare pe numele lor, aceştia au fost anunţaţi şi sfătuiţi să fugă. La fel a procedat şi Constantin Sficachi, care s-a refugiat în provincie, în apropierea unei livezi cu pruni care îi aparţinea. Apoi şi-a schimbat numele din Sficachi în Sinescu şi a revenit în Piaţa Obor”, spune Mircea Gheorghiu.

 A reînfiinţat asociaţia în 2006

 Cu toate că a riscat arestarea, Sficachi a fost unul dintre puţinii care au păstrat arhivele negustoreşti. În baza actelor, el a reînfiinţat în 2006 Asociaţia Frontul Negustoresc Obor, al cărei preşedinte de onoare a fost. A sperat sa reînvie tradiţiile negustoreşti din perioada interbelică: Hramul Negustorilor din 21 mai, Moşii de vara din 27 mai. In 2004 Ministerul Culturii a atestat valoarea de patrimoniu imaterial a Pieţei Obor.

Crucea negustorilor, mutată de la Obor în faţa Primăriei

Crucea negustorilor, monument istoric a fost mutată de primarul Onţanu in faţa Primăriei, şi a fost redenumită crucea independentei. Crucea negustorilor a fost ridicată de negustori în anul 1877 în Piaţa Obor pe locul unei foste spânzurători, pentru a sfinţi acel loc. Spânzurătoarea fusese desfiinţată în 1823, dar rămăsese pe locul respectiv până în 1870.

“Asociaţia Frontul Negustoresc Obor continuă lupta în instanţă pentru anularea contractului de parteneriat public-privat pe cele 4 hectare din Piaţa Obor şi pentru anularea PUD-ului prin care se doreşte construirea unui mall”, susţine Mircea Gheorghiu, preşedintele Asociaţiei.