Bucureşti, blocaj total!

Noi cartiere de afaceri sau rezidenţiale primesc aprobarea de construcţie, dar fără infrastructura necesară Primarul general Adriean Videanu ne lasă pe final de mandat o moştenire

Noi cartiere de afaceri sau rezidenţiale primesc aprobarea de construcţie, dar fără infrastructura necesară

Primarul general Adriean Videanu ne lasă pe final de mandat o moştenire grea: încă cinci ani de trafic infernal.

Credeţi însă că atunci vom scăpa? Ei bine, nu. În următorii ani, în Bucureşti se vor finaliza zeci de proiecte imobiliare, majoritatea concentrate în interiorul oraşului, care vor atrage un număr şi mai mare de autoturisme.

Potrivit unui studiu al companiei Colliers International, în următorii trei ani vor fi gata încă 15.000 de noi locuinţe. Partea proastă este că acestea, poziţionate în zone centrale ale Capitalei, nu vor face decât să sugrume şi mai mult traficul.

West Park, Quadra Place, Orhideea Gardens, dar şi viitoarele Grozăveşti Project, Sema Park, Sevastopol sau Europa Towers sunt doar câteva din investiţiile care sunt concentrate în zona Militari-Unirii. "Bucureştiul îşi va dubla populaţia în următorii 10 ani", a prognozat şi Adriean Videanu la un simpozion pe teme de infrastructură.

Primarul general a mai spus că administraţia locală este forţată să ţină pasul cu nevoia de dezvoltare a Capitalei, recunoscând că în prezent infrastructura este deja depăşită.

Drumul Taberei, închis de malluri

Traficul este zilnic paralizat de la cartierul Cotroceni către Militari-Drumul Taberei, mai ales după ora 16.00. "Nu avem metrou, aşa că transportul de suprafaţă este unica variantă, chiar dacă traficul este groaznic după ora 4-5 după-amiaza şi o ţine aşa până după opt", a spus Mihai Burduja, care locuieşte pe Bulevardul Timişoara.
Unul dintre motivele pentru care o distanţă de aproximativ un km este parcursă şi în zeci de minute este apariţia mallului şi a hipermarketului din zona Lujerului.

"Poate că mallul singur sau hipermarketul singur ar fi rezistat la presiunea traficului. Însă alăturarea lor la o distanţă de câteva sute de metri este una total nefericită, paralizând atât zona Militari şi Bulevardul Iuliu Maniu, cât şi cartierul Drumul Taberei", a spus Adrian Stoica, consilier local la sectorul 5.

Situaţia se va înrăutăţi pentru că în următorii ani se vor mai construi două ansambluri rezidenţiale în zona Bulevardului Timişoara, iar la intersecţia cu Vasile Milea se va ridica un imens complex de clădiri comerciale şi de birouri, Cotroceni Park.

Aceeaşi situaţie se întâlneşte şi la ieşirea pe DN1, în zona comercială Băneasa, unde s-au deschis nu numai imense centre comerciale, dar se şi dezvoltă proiecte imobiliare de anvergură. "Şi aşa capacitatea de preluare a traficului era acoperită în proporţie de 90% la momentul în care a început construcţia primului hipermarket, acum, această aglomerare paralizează aproape permanent zona", a mai spus Stoica.

Construcţiile pe verticală blochează străzile

Potrivit estimărilor companiei Colliers, creşterea pieţei imobiliare pe proiecte rezidenţiale va continua şi în următorii 10 ani, iar numărul de unităţi livrate pe an va ajunge la 10.000. De altfel, aici stă şi răspunsul la întrebarea de ce se construieşte atât de mult chiar dacă preţurile terenurilor au crescut cu până la 700% în doar trei ani.

"Preţul terenurilor este scump pentru că se poate construi oricât pe verticală. Dacă s-ar impune o zonă de P+4 în loc de P+8 sau chiar mai mult, atunci niciun investitor nu ar mai băga atâţia bani în teren pentru că nu ar mai avea de unde să-i scoată.

E o înţelegere să zicem tacită între autorităţi, care aprobă planurile de urbanism, şi investitori", a apreciat Călin Clinciu, director de comunicare la Euroest. El consideră că o soluţie pentru rezolvarea problemelor de management urban şi al traficului ar fi fost lărgirea intrărilor şi ieşirilor din Capitală, iar pentru investitorii care doresc să ridice clădiri de birouri "să le fi dat primăria autorizaţie în câmp, oriunde, numai în oraş nu".

Modelul occidental, complet diferit

Arhitectul-şef al Londrei, Peter Bishop, a explicat pentru "Adevărul" că evoluţia capitalelor europene a demonstrat că nu este posibil "să planifici dezvoltarea urbană pe principiul folosirii nerestricţionate a maşinii personale".

El a mai adăugat că "răspunsul la aceste probleme se află în modul în care Bucureştiul va reuşi să lanseze o strategie raţională pentru transport, prin investiţii în transportul public, restricţii pentru zonele de parcare şi încurajarea dezvoltării proiectelor imobiliare în acele zone unde există o accesibilitate la infrastructura rutieră".

Rudolf Salomon, inginer la Serviciul Public de Transport de la Primăria Viena, spune că în capitala Austriei nicio clădire, chiar şi de un nivel, nu primeşte autorizaţie de construcţie dacă nu are în proiect şi loc de parcare amenajat în interiorul clădirii.

"Imobilele care erau deja construite şi nu aveau prevăzute locuri de parcare încorporate au beneficiat ulterior de parcaje supraterane lipite de clădirile respective, construite de administraţia locală", a explicat inginerul Salomon.