Topul celor mai urâte statui din Bucureşti

Reporterii “Adevărul de Seară” au întocmit un top al celor mai neinspirate şi costisitoare monumente din Capitală, în baza opiniilor specialiştilor.

Printre cei cărora le-am cerut părerea s-au aflat criticii de artă Ruxandra Garofeanu, Pavel Şuşară, Corneliu Antim, sculptorii Darie Dup, Ion Iancuţ, pictorul George Paul Mihail şi jurnalistul de presă culturală, Maris Tiţa.

Toţi au menţionat ca exemplu negativ, incontestabil, “Monumentul Revoluţiei” din Piaţa Revoluţiei al lui Alexandru Ghilduş.

Monumentul a fost amplasat în ciuda bucureştenilor care au protestat cu pancarde pe care scria „15 ani de ţepe, niciun vinovat”.Lucrarea care a costat 1,6 milioane de euro este numită de bucureşteni “Ţeapa cu cartoful” sau “Scobitoarea cu măslină”, deşi autorul îi spune “obelisc cu coroană în vârf”.

Experţii, nemulţumiţi de “Chelioşi” şi de “Ospătar”

„Monumentul Întemeietorilor Uniunii Europem”, constând în 12 busturi amplasate pe Insula Trandafirilor din Herăstrău este următorul în top. Realizat de Ionel Stoicescu, monumentul a fost inaugurat în 2006 şi a costat 2,29 milioane de lei.

Deşi este unic în România, este contestat atât de specialişti, cât şi de public, care au poreclit grupul de statui „Chelioşii”.

Ultimul loc în top 3 cele mai urâte monumente bucureştene este statuia lui Charles de Gaulle, din piaţa cu acelaşi nume.

Lucrarea a fost inaugurată cu ocazia summitului Francofoniei şi este „alintată” „Ospătarul”, ca o ironie la adresa artistului (Mircea Spătaru) care l-a reprezentat pe generalul De Gaulle coborând de pe soclu, cu un aer care nu îl reprezintă. Lucrarea a costat municipalitatea 500.000 de lei.

Mihai Viteazu şi Atatürk, prost aşezaţi

Specialiştii consultaţi de “Adevărul de Seară” au mai ţinut să menţioneze la capitolul “nereuşite” încă două monumente, dar nu pentru faptul că ar fi urâte, ci pentru că au fost prost amplasate.

Este vorba despre bustul liderului turc Atatürk amplasat chiar pe Calea Victoriei, stradă înfiinţată după ce România şi-a câştigat independenţa în urma războiul cu turcii, din 1877.

Celălalt exemplu este statuia ecvestră a lui Mihai Viteazu, de la Universitate, încojurată de chioşcuri şi arbuşti.