Reporter sub gloanţe

Ziaristul rus Viaceslav Samoskin era corespondent la Bucureşti al agenţiei RIA „Novosti” din septembrie 1989. După 20 de ani, Samoskin povesteşte despre implicarea „agenturilor străine” şi a celebrilor turişti ruşi în sângeroasele evenimente din decembrie 1989.

Viaceslav Samoskin (65 de ani) a fost prins în vâltoarea întâmplărilor care s-au succedat în Bucureşti începând cu 21 decembrie, nu ca revoluţionar, ci ca observator al acestora. Fiind şeful biroului RIA „Novosti” în România transmitea zilnic materiale despre „revolta populară” de aici. Mai întâi a trimis ştirea despre eveniment. „Aveam informaţii că va fi ceva în oraş. La Ambada Ungariei. De aceea am mers zilnic prin zona ambasadei”.

Revoluţia, în direct
Primul reportaj l-a scris însă pe 22 decembrie. „Eram cu o Volga şi mă duceam spre TVR să văd ce e acolo. La un moment dat nu am mai putut înainta. Am lăsat maşina şi m-am alăturat coloanei de manifestanţi. Pe acoperişul TVR erau nişte soldaţi cu mitralierele pregătite de tragere. La un moment dat a ieşit un ofiţer, le-a spus ceva militarilor şi aceştia s-au retras. Cineva, de la o vilă din apropiere, a scos televizorul pe geam. M-am dus la redacţie şi asta am transmis”. Scenele relatate de Samoskin nu i-au convins pe cei de la Moscova, astfel încât a doua zi nu i-au publicat materialul. „Au crezut că fabulez. Nu le vedea nici lor să creadă”, îşi explică jurnalistul. La 23 decembrie trimite un articol cu titlul „Reportaj sub gloanţe”, pentru că în Bucureşti începuse să se tragă ca la război. Acesta a fost preluat de mai multe ziare ruseşti.



Salvaţi de informatorul din redacţie
23 decembrie 1989, ora 11.00, sediul redacţiei RIA „Novosti”, Aleea Alexandru nr. 40, unde acum se găseşte Ambasada Republicii Moldova. Două gloanţe sparg butucul uşii redacţiei şi se opresc în perete. „Culcat! Am strigat toţi şi ne-am trântit la pământ. Administratorul clădirii, despre care aveam să aflu mai târziu că era de la Securitate, ne-a spus să coborâm imediat în pivniţă”, povesteşte Samoskin. În cinci minute un TAB a apărut în faţa cădirii, a îndreptat turela spre ei şi a ciuruit totul. „Administratorul ştia ce avea să se întâmple, de aceea ne-a trimis pe toţi în pivniţă. Asta a fost o provocare. Au inventat un terorist pentru a determina autorităţile ruse să intervină”, mai spune ziaristul. La fel s-a întâmplat şi cu locuinţele reprezentanţilor ruşi, din Piaţa Charles de Gaulle.

Concentraţi la Ambasadă
Pe 23 decembrie, la ora 21.00 toţi oficialii ruşi la Bucureşti au fost concentraţi la Ambasadă. Un autocar plin cu femei şi copii era pregătit să plece spre Gara de Nord. „La gară se trăgea. Li  s-a spus: «Vă întoarceţi şi plecaţi! Pe acoperişul gării sunt terorişti!»”, povesteşte Viaceslav Samoskin. Au plecat într-un final, dar şi-au petrecut Crăciunul într-un tren blocat în Bărăgan.

Conspiraţia KGB
Implicarea serviciului secret rus KGB în Revoluţia de la Bucureşti este, în opinia lui Samoskin, o fabulaţie. „M-au sunat de la Ambasadă şi mi-au spus că nici ei şi nici agenţii KGB nu se implică, nu răspund la provocări. Încă de pe 21 decembrie cei de la Ambasadă mi-au spus că li s-a interzis să iasă în oraş. Unul dintre ei era KGB-ist, prieten cu mine”, mărturiseşte ziaristul rus.
Argumentele teoriei lui Samoskin sunt legate de politica lui Gorbaciov. La întâlnirea dintre Bush senior şi Gorbaciov, care a avut loc la Malta între 2-3 decembrie 1989, Gorbaciov a refuzat să se implice în situaţia din România, deşi Bush i-ar fi dat mână liberă.

Racolat de serviciile secrete
„Pe plan extern, Gorbaciov avea două teze: dezideologizarea vieţii internaţionale, pentru că Rusia nu mai făcea faţă, şi alegerile libere în ţările socialiste. În Germania s-a întâmplat la fel. KBG-ul avea o reprezentanţă oficială în RDG, la Berlin. Nici acolo nu s-au băgat. Îmi povesteau martori oculari cum veneau nemţi şi le cereau agenţilor KGB să salveze măcar arhivele STASI. Ca şi în Germania, în România, KGB-ul a avut un comportamant de colector de informaţii, să aibă Moscova informaţia cât mai completă”, explică Viaceslav Samoskin. Jurnalistul rus mărturiseşte că a fost racolat de câteva ori de agenţii KGB. Primele încercări au fost în 1972 şi 1973 şi apoi în anii ’80, după primul mandat de corespondent al RIA „Novosti” la Bucureşti (1976-1982). „Am refuzat, pentru că nu făcea parte din convingerile mele. Eram membu al unei mişcări literare total opuse principiilor KGB, iar tatăl meu fusese în gulag”.



Turiştii ruşi, membri ai „agenturilor”
Ziaristul rus demontează şi teoria turiştilor ruşi- agenţi KGB care ar fi plănuit până la cel mai mic amănunt revoluţia de lşa Bucureşti. „Nu se ţine cont de un protocol pe care l-a cerut în 1989 Ceauşescu însuşi: dublarea numărului anual de turişti ruşi care vizitau România. În mod normal era o cotă de 35.000 de turişti. Totul era bazat pe principiul economic al comerţului. Turiştii trebuiau să cumpere din România”, explică Viaceslav Samoskin. Astfel, potrivit ziaristului rus, surplusul de turişti a fost concentrat spre sfârşitul anului. Excursiile erau date prin sindicate şi veneau la pachet: România-Bulgaria sau România Iugoslavia. „Aceşti turişti sovietici, săraci, au nimerit în acele momente. Doi au fost ucişi în drum spre Iugoslavia, iar şapte au fost răniţi”, spune jurnalistul.
După 20 de ani, Viaceslav Samoskin a rămas în România şi este corespondent al unuia dintre primele trei ziare ruseşti „Vremya Novostie”. Viaceslav Samoskin pregăteşte o carte de Revoluţia din decembrie 1989, când el însuşi a trăit spaima gloanţelor ce-i vâjâiau pe lângă ureche.


După 20 de ani de la Revoluţie, până în 20 decembrie, ziua în care Timişoara a fost declarat oraş liber de comunism, redacţia Adevărul de Seară Timişoara a prezentat 20 de poveşti despre 20 de familii timişorene care au plătit cel mai scump preţ pentru cei 20 de ani de libertate: viaţa.

CLICK AICI PENTRU A CITI CELE MAI IMPRESIONANTE POVEŞTI ALE VICTIMELOR REVOLUŢIEI DIN DECEMBRIE 1989