Pasajul „nepereche“, pe ultima sută de metri

Pasajul Hobanat Otopeni peste calea ferată de pe centura Capitalei va fi dat în folosinţă la sfârşitul lunii iunie. Al doilea mare obiectiv de infrastructură din Bucureşti, după Pasajul Basarab, se află la intersecţia cu DN 1 şi va muta traficul şoselei de centură, de pe o parte pe cealaltă a căii ferate. Datorită caracteristicilor sale este considerată o construcţie unică în România.

Lucrările sunt finalizate în proporţie de aproximativ 90%, urmând ca până la sfârşiul lunii iunie a acestui an, întreg traficul centurii să fie preluat de Podul Hobanat Otopeni.

Cei aproximativ 100 de muncitori care lucrează acum pe şantier mai au de asfaltat rampele şi de montat o grindă. Astfel, din cauză că această operaţiune va bloca traficul pe un sens de mers pe actuala linie de centură, începând de miercuri, timp de aproximativ două săptămâni, podul va fi dat în folosinţă pe sensul de mers spre Tunari.

„S-au făcut deja testele încă de la sfârşitul lunii decembrie. Acum vom da drumul deoarece pentru montarea ultimei grinzi trebuie înălţate nişte schele pe actuala şosea de centură ceea ce blochează traficul pe un sens“, a declarat inginerul Vasile Chiuaru, şeful de proiect Centura Bucureşti – Zona de Nord, din cadrul Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR).

Trafic relaxat

Sute de maşini de mare tonaj, dar şi zeci de autoturisme formează cozi interminabile, zilnic, la trecerea peste calea ferată de pe Centura de Nord a Capitalei, de la Otopeni. Traficul infernal, dar şi frânele dese, spun reprezentanţii CNADNR, duc la distrugerea permanentă a şoselei.

Foto: Mircea Păun

Ca soluţie la aceste probleme, autorităţile au construit Podul Hobanat de la Otopeni, al cărui rost este tocmai acela de a fluidiza circulaţia pe Centura de Nord a Capitalei, trecând peste liniile de cale ferată. „După deschiderea podului, vor dispărea barierele ce există acum la trecerea peste calea ferată şi se va forma o giraţie în formă de ochelari sub actualul pod DN 1“, a explicat inginerul Mircea Epure, directorul coordonator de proiecte Varianta Ocolitoare, din cadrul CNADNR.


Costuri „umflate“ de exproprieri

Investiţie a CNADNR, Pasajul Hobanat Otopeni este un proiect început din anul 2007, cu termen iniţial de finalizare în 2009. Exproprierile greoaie şi utilităţile neprevăzute în niciun proiect au împins durata de execuţie aproape doi ani mai târziu, dar au şi „umflat“ costurile de realizare. Astfel, preţul final a ajuns la peste 19 milioane de euro (65 de milioane de lei), fără TVA.

„Pe parcursul execuţiei, incluzând exproprieri şi modificări de soluţii tehnice, am avut o suplimentare de aproximativ 7 milioane de euro (32,5 milioane de lei). Această sumă este estimată să încheie lucrările la Podul Hobanat Otopeni. Despre 20-45% din utilităţi n-a ştiut nimeni, nici măcar deţinătorii. Asta a lungit durata de execuţie pentru că era vorba de reţele electrice, cabluri de înaltă şi medie tensiune care au trebuit relocate“, a mai spus inginerul Chiuaru.

Podul va beneficia de iluminat arhitectural pe timp de noapte: FOTO: CNADN

Exproprierile au fost o altă cauză a întârzierilor. „Am avut proprietari cu care ne-am judecat mult. Noi, cu experţii noştri autorizaţi, am stabilit un preţ, ei n-au fost mulţumiţi, au făcut o contraexpertiză, ne-au dat în judecată şi am ajuns să le plătim chiar şi dublu“, a declarat Mircea Epure.

Caracteristici tehnice

Cu o lungime de 720 de metri, patru benzi de circulaţie şi patru deschideri, Pasajul Hobanat Otopeni, construit de firma spaniolă FCC Construction, este cel mai lung pod de acest fel din România. În ţară există, în total, trei astfel de construcţii: podul hobanat de la Pasajul Basarab, cu o lungime de 340 de metri, şi Podul de la Agigea, cu o lungime de 420 de metri.

Colosul de la Otopeni este susţinut de 32 de hobane şi a înghiţit 6.000 de metri cubi de beton şi 1.800 de tone de mixtură asfaltică. Pilonul central al podului are o înălţime de 47,5 metri. „Iniţial trebuia să aibă 68 de metri, dar nu am primit avizul de la cei de la Aviaţie, pentru este o zonă cu trafic aerian intens“, a mai explicat Epure.


Podul în cifre

720 de metri. Atât măsoară lungimea Pasajului Hobanat Otopeni. Acesta este cel mai lung pod de acest fel din ţară, după cel Pasajul Basarab din Capitală şi Podul de la Agigea.

4 benzi de circulaţie. Noul pod ce traversează liniile ferate de pe Centura Capitalei va avea patru benzi de circulaţie, câte două pe fiecare sens. Actuala şosea de centură are doar două benzi de circulaţie.

32 de hobane. Construcţia este susţinută de un număr de 32 de coarde de oţel, numite hobane.

47,5 metri măsoară lungimea pilonului central al podului. Acesta ar fi trebuit să fie de 68 de metri, însă această înălţime nu a fost permisă din cauza faptului că în zonă circulă multe avioane.

19 milioane de euro este investiţia totală (fără TVA) a Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale.

6.000 de metri cubi de beton au fost folosiţi pentru realizarea pasajului.