Bucureşti: Nepoata poetului: "Eminescu a fost un simplu unchi pentru mine"

Natalia Eminescu, nepoata marelui poet, trăieşte în Bucureşti în cartierul Titan. Faptul că poartă cel mai sonor nume din literatura română nu i-a schimbat viaţa. „Târziu am realizat ce important este numele pe care-l port”

Într-un bloc de garsoniere din Titan, la etajul şase, trăieşte nepoata lui Mihai Eminescu, o femeie în vârstă de 73 de ani. Bunicul ei, Matei Eminescu, a fost fratele marelui poet. Garsoniera Nataliei este mică, mobilată modest, dar spre deosebire multe apartamente moderne, are un corp de mobilă plin cu cărţi, semn că înclinaţia spre literatură s-a transmis după generaţii. Natalia locuieşte singură, a divorţat de soţ şi nu are copii. Doar două pisici îi mai ţin de urât în garsoniera de 30 de metri pătraţi.

Singura avere a pensionarei care poartă cel mai sonor nume din literatura română este această cămăruţă, de la familia ei moştenind doar sângele şi numele. Nu are însă niciun document sau vreo carte care să amintească de tumultoasa viaţă şi de bogata operă a lui Eminescu. Micuţă şi firavă la trup, dar energică şi aprigă la vorbă, povesteşte cu o timiditate contrară firii ei despre importanta moştenire genetică. „Am fost şi sunt un om normal. Tata, cel care ar fi putut să-mi spună mai multe despre unchiul său, a murit când eu aveam 13 ani, iar de la mama nu am aflat mare lucru“, a spus Natalia.

Tatăl Natalie, risipitor şi ziarist, ca şi poetul

Bunicul ei, căpitanul Matei Eminescu, unul din fraţii lui Mihai Eminescu, a fost singurul care prin descendenţii săi a dus mai departe numele. Tatăl Nataliei, Victor, este primul fiu al lui Matei şi a avut cinci fiice din două căsătorii, printre care şi ea. „Tatăl meu a avut din prima căsnicie două fete gemene, iar după ce a murit prima soţie s-a căsătorit cu mama mea, care era colegă cu cele două fete. A avut o viaţă amoroasă bogată, ca şi poetul. Eu m-am născut când tatăl meu avea 50 de ani, iar după mine au mai urmat două surori“, a mai spus Natalia. Tatăl ei a reuşit să facă praf averea familiei, era cheltuitor şi, din câte îşi aduce aminte Natalia, nu foarte chibzuit. „Nu era un mare cartofor, dar juca şi cărţi. Mai degrabă fratele lui, Gheorghe, era un împătimit. Tata a cheltuit mult şi ca să-l scoată pe el din belele“. Dragostea şi petrecerile nu sunt singurele asemănări dintre tatăl Nataliei şi unchiul Mihai Eminescu.

„Tata a scris multă vreme la ziar, ca şi Eminescu. Îmi pare rău că nu ştiu la care ziar”, a mai povestit Natalia.  Ea spune că numele pe care-l poartă nu i-a adus nimic bun dar nici nu i-a pus piedici în viaţă.
„Abia în liceu am conştientizat cine sunt, când mi-au spus profesorii. În casă însă nu se vorbea despre poet, era un unchi ca oricare altul, aşa cum are toată lumea. Eu mi-am păstrat numele fără a face un cult din asta, m-am ferit de paradă“, a mai spus femeia cu o voce care trăda mândria de a fi totuşi urmaşa „poetului nepereche“.