Stiri din Bucuresti

Terenul muzeului, unde ar urma să fie expuse aeronava prezidenţială şi elicopterul lui Ceauşescu, este solicitat pentru construirea unor locuinţe sociale.

Terenul ocupat de Muzeului Aviaţiei pe strada Fabrica de Glucoză nr. 2-4 ar putea fi folosit pentru construirea unor blocuri ANL.

Cel puţin asta îşi doresc consilierii locali ai Primăriei Sectorului 2, care au solicitat Guvernului suprafaţa de 11,9 hectare pentru ridicarea unor locuinţe sociale. Asta în condiţiile în care reprezentanţii Muzeului Aviaţiei susţin că au nevoie de spaţiu pentru a expune, în următorii ani, aeronava preşedinţilor României şi elicopterul cu care a fugit Nicolae Ceauşescu. 

Reprezentanţii Ministerul Apărării Naţionale, autoritatea care poate formula avizul de transfer de proprietate, au evitat să dea un răspuns clar în această problemă şi au precizat că sunt căutate unele „suprafeţe excedentare” şi a unor „imobile disponibile”, pe care specialiştii MApN le vor determina punctual. Până acum, însă, niciun expert al MApN nimeni nu a venit la sediul Muzeului Aviaţiei, spre a aprecia situaţia la faţa locului.

Piese de excepţie, aşteptate

Îngrijorarea angajaţilor muzeului este cu atât mai mare cu cât în următorii ani aeronave de mari dimensiuni şi de valoare imensă pentru istoria naţională urmează să îmbogăţească patrimoniul Muzeului Aviaţiei.
 
Printre acestea, aeronava prezidenţială Boeing 707, folosită de toţi preşedinţii României de la Nicolae Ceauşescu până la Traian Băsescu, mai multe avioane Antonov care au aparţinut Forţelor Aeriene ale României, un avion Hercules C130, elicopterul Eurocopter Dauphin, care a decolat cu cuplul Ceauşescu de pe clădirea CC-ului în decembrie 1989, un Rombac 1-11, un MIG 23 şi un MIG-21 Lancer, precum şi elicopterul Kamov 26, remarcabil prin forma sa unică. 

Mutarea poate distruge exponatele

Pe lângă toate acestea, reprezentanţii muzeului mai au un motiv de îngrijorare. “Pentru toate aceste viitoare exponate este necesar un spaţiu optim de expunere. De aceea,  având în vedere  că muzeul păstrează deja 100 de aeronave civile şi militare, o mulţime de staţii de radiolocaţie, rachete şi tunuri antiaeriene, în total, peste 10.000 de exponate, inclusiv arhiva Coandă, unică în lume, ne întrebăm, unde se vor mai putea fi expune viitoarele piese, dacă muzeului i se va lua din suprafaţa actuală. De asemenea, ne exprimăm îngrijorarea faţă de soarta actualului patrimoniu, care, în condiţiile desfiinţării sau mutării muzeului, este expus riscului deteriorării”, a declarat istoricul Sorin Turturică, muzeograf la Muzeul Aviaţiei.

2010, anul centenarului Aviaţiei Româneşti

Dezamăgirea faţă de această situaţie este cu atât mai mare cu cât în acest an, pe 17 iunie, se vor împlini 100 de ani de la primul zbor al lui Aurel Vlaicu, cu avionul construit de el, cu banii Armatei Române. „Atunci, în 1910,  România, împreună cu Franţa şi Italia, erau unicele ţări cu aviaţie militară, din lume”,  a mai precizat istoricul Sorin Turturică.

Istoria aviatică, preţuită în Europa

Multe ţări europene, cu o tradiţie aviatică mult mai puţin glorioasă decât a României, au muzee exemplare. Este cazul Portugaliei, Poloniei, Greciei, Suediei sau Belgiei, a căror istorie aviatică săracă în comparaţie cu România.