Magnaţii din Mogoşoaia, taxaţi cu preţ de lux pentru apă

Bogaţii de la vile trebuie să plătescă de 20 de ori mai mult decât sătenii dacă vor apă. Deşi locuiesc în aceeaşi comună, locuitorii din Mogoşoaia, aflată la 13 kilometri de Bucureşti, plătesc preţuri diferite pentru racordarea la apă potabilă.

Mogoşoaia, o localitate limitrofă de lângă Capitală, este împărţită în două de către lacul cu acelaşi nume - sat şi cartier rezidenţial. De-aici şi disputele. Bogaţii Capitalei care şi-au ridicat vile de sute de mii de euro şi care locuiesc, aproape izolaţi, pe strada Martha Bibescu, spun că sunt jumuliţi de bani de către un alt milionar care le face concurenţă, primarul comunei, Paul Precup.

Îşi filtrează singuri apa

Aceştia susţin că, pentru a li se acorda dreptul de conectare la bazinul colectiv, care distribuie apa potabilă în localitate, li se cere o sumă de 20 de ori mai mare faţă de cele aproximativ 300 de familii, care locuiesc dincolo de lac. Cei sărăci trebuie să plătească 150 de lei pentru a face racordul, în timp ce proprietarilor vilelor de lux li se cere 3.000 de lei.

Fostul viceprimar al comunei Mogoşoaia, Aurel Pavel, a explicat că această decizie a fost votată printr-o hotărâre de consiliu în 2005. Primarul, Paul Precup, nu a putut fi însă contactat pentru a oferi explicaţii cu privire la situaţie.

„Încă din campania electorală au făcut un deziderat din taxarea celor de peste lac, care au impozite mai mari, pentru a dezvolta ceea ce numesc ei «vatra satului». Este inadmisibil să ne stoarcă pe noi de bani ca să-şi facă treaba pe partea cealaltă. Precup se crede Robin Hood“, spune înverşunat Dragoş Cazan, unul dintre proprietarii cu vilă şi piscină, din „cartierul rezidenţial“.

De cinci ani, de când şi-a ridicat o casă făcută parcă după soare, bărbatul şi-a săpat un puţ pentru a avea apă potabilă, iar în casă, într-una din camere, adăposteşte un bazin gigant de decantare, pentru care a plătit 2.000 de lei şi pentru care trebuie să schimbe aproape lunar filtrele din cauză că apa este foarte dură. În situaţia lui sunt mai multe familii care ţin de bani şi spun că nu acceptă să fie „furate“ atât de grosolan şi nejustificat, doar pentru că au conturile grase, şi preferă să ceară explicaţii până în pânzele albe şi să filtreze în propriile case apa plină de mâl, decât să plătească 3.000 de lei pentru conectarea la reţeaua colectivă.

Donaţiile s-au întors împotriva lor

Mogoşoaia are lac, palat şi pădure, condiţii care păreau ideale prin 2005 pentru bogaţii din Bucureşti, care au plătit în medie 150 de euro pentru un metru din ceea ce specialiştii numesc „perla imobiliară“. În fapt, tot cartierul de vile luxoase a fost dezvoltat de la infrastructură la utilităţi, cu banii proprietarilor care şi-au luat teren aici.

„În anul în care am început construcţia la casă am pus la dispoziţia primăriei o autobasculantă care a cărat peste 250 de tone de pietriş pe strada Martha Bibescu şi am intermediate o sponsorizare cu o pereche de cauciucuri de tractor pentru serviciul de gospodărire locală a comunei“, ne-a spus unul dintre oamenii de afaceri influenţi care locuiesc aici. Se pare că donaţiile au fost inutile, ba chiar au fost luaţi la ochi „că au de unde“.