Istoria dascălilor încape într-o chicinetă

Singurul Muzeu Pedagogic din ţară se află într-o „bucătărie“ din casa „Istrate Micescu“, de pe strada Zalomit Z. Ion nr.12, din CapitalăTocul de scris al lui Odobescu, 6.800 de volume şi 4.500 de fotografii, aflate în patrimoniul Muzeului şi Bibliotecii Pedagogice Naţionale „I.C. Petrescu“ vor fi lăsate de izbelişte, dacă bibliotecarii nu găsesc un sediu adecvat.

Vila Micescu de lângă Cişmigiu, în care se află şi Biblioteca şi Muzeul Pedagogic, a fost revendicată de urmaşii proprietarilor şi, ulterior, retrocedată acestora. Astfel, pentru că moştenitorii au ridicat preţul chiriei de la 3.000 de euro la 20.000 de euro lunar, Ministerul Educaţiei, de care aparţin cele două instituţii, trebuie să plătească banii dacă vrea să mai fie chiriaş în acest spaţiu. Dacă nu vor fi îndeplinite condiţiile, bibliotecarii sunt nevoiţi să-şi găsească altă casă.

„Vom plăti chiria până găsim sediu. Biblioteca va sta în mod cert în noua clădire care se construieşte lângă Casa Poporului. Până atunci însă, trebuie să se mute. La 7 aprilie vom discuta cu reprezentanţii bibliotecii", a declarat Melania Vergu, consilier în Ministerul Educaţiei.

Bibliotecarii ar vrea ca ministerul să cumpere casa din centrul Capitalei, dar acest lucru nu este posibil. „Am putea cumpăra casa cu preţul uneia dintre cărţile rare pe care le avem în depozite, aşa de valoroase sunt volumele", a spus Carmen Pesantez, director al Bibliotecii.
„Să fim serioşi. Ministerul nu are fonduri pentru şcoli, nu o să dea 3 milioane de euro pentru o casă care se dărâmă", a răspuns Vergu.

„Comori" la sac
„Biblia de la Bucureşti" ce datează din 1696, tocul de scris al lui Odobescu, realizat din lemn de ulm, călimara cu rezervă, cu mâner din alamă şi caractere arabe, dar şi bucoavne de la 1749 şi „Gramatica rumână" de la 1859 vor fi „aruncate" de colo-colo pentru că nu au o „casă" a lor.

Singurul Muzeu Naţional Pedagogic din ţară supravieţuieşte aici, în câţiva metri pătraţi. Pe o scară îngustă, cât să încapă un om, urci cu teamă să nu atingi cărţile care sprijină pereţii. Pe jos zac tablouri. Ana Sandu, bibliotecar-muzeograf al instituţiei, ne arată o Bucoavnă pentru învăţarea pruncilor de la 1749, dar şi celebra Biblie a lui Cantacuzino, ambele „atinse" de boli.

„Nici nu vă puteţi închipui cum am primit tot ce există în acest muzeu. Au venit în saci. Acum facem inventar şi le aranjăm cât putem de bine în acest spaţiu mic", spune custodele. Nu se vizitează niciodată, din cauza spaţiului mic, şi bucureştenii mai pot vedea obiectele din muzeu doar la expoziţii periodice.

Renovări după ureche
Într-o vilă de 2.500 de metri pătraţi stau înghesuite pe rafturi prăfuite, prin încăperile şi dependinţele servitorilor avocatului Istrate Micescu, cărţi inestimabile. În depozite, căci aşa se numesc cămăruţele înţesate cu scrieri, se văd pereţii scorojiţi de igrasie, iar mirosul înţepător de mucegai persistă. Climatizare există doar în câteva încăperi. Din cauza spaţiului care a devenit neîncăpător, în Depozitul 5 al vilei, pe vremuri sală de baie, cada este suport pentru rafturile de cărţi.

Vila, construită de arhitectul Cristofor Cerchez în 1927, cu pasaje secrete, a fost transformată de-a lungul timpului de toţi chiriaşii. Aşa zisele îmbunătăţiri ale clădirii sunt un plafon fals din Sala Micescu montat amatoriceşte, linoleumul bătut în pioneze peste parchetul original, lacul întins cu bidineaua peste lemnăria de tei şi un acoperiş peticit cu tablă în loc de ţigle.

Una dintre cele mai scumpe cărţi, „Biblia de la Bucureşti“

Ce deţine Biblioteca Pedagogică
Peste 500.000 de volume de carte, manuscrise vechi de 400 de ani fac parte din colecţiile Bibliotecii Pedagogice Naţionale „I.C. Petrescu". În colecţii s-au adunat volume unicat: „Biblia de la Bucureşti" din 1648, dicţionar latin-grec din 1696, îmbrăcat în piele de viţel, bucoavne din 1749 şi 1827, o „Gramatică rumână" din 1859.

Tocul din lemn de ulm al lui Odobescu