Bucuresti: Henri Coandă, la fel de prolific ca şi Da Vinci

La iniţiativa Asociaţiei “Henri Coandă” s-a amenajat, la Muzeul Tehnic, o mică expoziţie cu câteva dintre invenţiile genialului savant, majoritatea rămase de domeniul SF-ului

Henri Coandă a inventat avionul cu reacţie în anul 1910, la vârsta de 24 de ani, dar până în anul 1972, când a murit în vârstă de 86 de ani, el a reuşit să breveeze 250 de invenţii, puţin cunoscute astăzi.

“Invenţiile lui Henri Coandă au fost prea avansate pentru epoca în care le-a creat, iar după moartea savantului, proiectele sale au fost abandonate. Şi în prezent, cele 800 de kilograme de documente care alcătuiesc arhiva Coandă, de la Muzeul Aviaţiei, zac necercetate”, a spus ing.dr. Sorin Minea, preşedintele Asociaţiei “Henri Coandă”.

O expoziţie sumară

În acest an, dedicat “Centenarului Coandă”, doar câteva machete expuse la Muzeul Tehnic “Dimitrie Leonida”, din Parcul Carol, prezintă vizitatorilor câteva dintre cele mai spectaculoase invenţii ale savatului. Ele alcătuiesc “un colţ Coandă”, al cărui titlu este însă eclipsat de un titlu rămas de anul trecut, când s-a celebrat centenarul Muzeului Tehnic. Oricum, vizitatorii au aici prilejul de a vedea macheta avionului cu reacţie pe care Coandă l-a proiectat, construit şi testat în cadrul celei de a doua expoziţii aeronautice de la Paris, din octombrie 1910, dar şi macheta farfuriei zburătoare, “aerodina lenticulară”, funcţională în anul 1932.

Proiecte futuriste

 O altă machetă reprezintă platforma pentru depozitarea petrolului, extras departe de malul mării, de fapt un echipament oceanic, pe care Coandă l-a construit în Golful Persic. Alt exponat înfăţişează un bloc de locuinţe cruciform, construit special pentru a înmagazina energia solară. Iar unul din posterele de pe perete face referire la descoperirea făcută de savantul român în legătură cu faptul că fulgii de zăpadă cristalizează diferit, în diferite zone ale globului.

Printre invenţiile pe care Henri Coandă dorea să le transpună în realitate, în România, se află şi transportul subteran de mărfuri şi de persoane, pe perne de aer, cu viteze foarte mari. “Prin utilizarea <tuburilor Coandă>, distanţa dintre Bucureşti şi Ploieşti ar putea fi parcursă în 10 minute”, menţionează Sorin Dinea.

El face referire şi la preocupările legate de problema locuinţelor, pe care savantul a abordat-o după cel de al doile război mondial. “A imaginat locuinţe ieftine, uşor de asamblat şi ecologice. A brevetat beton-lemnul, un material de construcţie folosit la decoraţiuni, de exemplu, la Palatul Culturii din Iaşi, ridicat în 1926 şi decorat în totalitate cu acest material”.

La malul Mării Negre, Coandă dorea să se construiască “Oraşul Viitorului”, un fel de Sillicon Valey a României, iar drumul până la el să se parcurgă pe “Autostrada Soarelui”, cu “aerotubesexpres”-ul.