Bucureşti: Fiare vechi pe post de balansoare

Cea mai potrivită denumire pentru Parcul Brâncoveanu, cunoscut şi sub numele de Orăşelul Copiilor, este Capcana Copiilor

Citiţi şi: Feriţi-vă copiii de leagănele morţii

Aparatele de joacă din acest parc un au mai fost reparate de ani de zile, în schimb sunt proaspăt vopsite.

Tragedia copilului ucis de un leagăn într-un parc din centrul oraşului Târgovişte ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru toată lumea, în primul rând pentru autorităţi. Accidentul în urma căruia şi-a pierdut viaţa micuţul Paul Cristian Văduva, în vârstă de şase ani, se poate repeta oricând şi în Bucureşti, deoarece nimeni nu garantează siguranţa spaţiilor de joacă.

Leagăne „machiate“
Balansoarele, legănele şi toboganele din Orăşelul Copiilor de lângă staţia de metrou Constantin Brâncoveanu sunt într-o stare jalnică. Scăunelele leagănelor şi ale minicaruselelor au dispărut, iar scheletele metalice ale balansoarelor care odată susţineau platformele de lemn pe care se aşezau copii au devenit adevărate capcane. În schimb se poate observa că toate au fost vopsite de curând.

„Nu pot să îmi dau seama de ce le-au mai «machiat», dacă ele sunt în ultimul hal. Trebuia ori să le ia de aici şi să le ducă la fier vechi, ori să le repare. Cred că ăştia de la primărie au vrut să respecte zicala «Afară-i vopsit gardu’, înăuntru leopardu», că altceva nu par a face“, spune Răzvan Stanciu, tăticul a două fetiţe, una în vârstă de doar câteva luni, iar cealaltă de patru ani.

El mai spune că nu şi-ar lăsa niciodată fetele să se joace între fiarele din Brâncoveanu. „Fetiţei mele mai mari i-am cumpărat bicicletă. Prefer să fug pe lângă ea pe aici prin parc, decât să o las să se dea în leagănele astea ruginite“, mai spune tăticul.

Copiii de până în 6 ani, care merg în parcuri însoţiţi de părinţi beneficiază de atenta supraveghere a acestora. Cei mai expuşi la pericolele pe care le reprezintă aceste spaţii de joacă sunt puştii de 7-8 ani care se duc şi se întorc singuri de la şcoală. „Fiul meu vine singur de la şcoală, pentru că la ora la care iese el suntem, şi eu şi soţia, la serviciu. Grija cea mai mare pe care o am este să nu se îndemne cu alţi colegi şi să se ducă prin parcurile astea de distracţii. Aproape în fiecare zi îi fac teorie pe tema asta“, zice Bogdan.

Nu se ocupă nimeni de verificarea echipamentelor de joacă
În timp ce directorii ADP-urilor (Administraţiile Domeniului Public) susţin că amenajarea locurilor de joacă s-a făcut cu avizul Inspectoratului de Stat pentru Controlul Instalaţiilor de Ridicat (ISCIR), purtătorul de cuvânt al acestei instituţii, Cătălin Braşoveanu, spune că nu este adevărat.

„Aceste aparate nu mai intră de ani buni în atribuţia noastră. Noi nu ne mai ocupăm decât de aparatura care are o acţiune mecanică, precum montagne russe, nicidecum de tobogane!“, explică Braşoveanu. El a adăugat că instituţia nu se mai ocupă nici de controlarea locurilor de joacă.

Cum ar trebui realizate locurile de joacă
Conform reglementării tehnice internaţionale din 2002, cerinţele esenţiale de securitate legate de proiectarea unui echipament pentru agrement, precum şi la stabilirea modului de utilizare, producătorul trebuie să ia în considerare mai multe pericole. Cele mai importante sunt următoarele:

- pericole care rezultă din forţa de susţinere insuficientă a echipamentului, ţinând cont de rezistenţă, de rigiditate şi de capacitatea de deformare a materialelor utilizate;

- pericole care rezultă din pierderea stabilităţii echipamentului, ţinând cont de susţinerea echipamentului şi solurile posible;

- pericole care rezultă din accesibilitatea echipamentului în caz de defecţiuni, în stare de urgenţă şi posibilitatea de evacuare;