EXCLUSIV Exploratorul Alin Totorean: „Cancerul este o provocare pentru mine, la fel ca şi Deşertul Atacama“

adevarul

Publicat: 30.09.2010 11:18

Ultima actualizare: 08.08.2022 15:07

Din primăvara acestui an exploratorul arădean Alin Totorean, în vârstă de 42 de ani, care a învins „îndărătnicia” deşerturilor australiene, se luptă acum cu provocarea vieţii lui: o formă rară de cancer localizat la nivelul ţesuturilor moi.

Citeşte şi:

Exploratorul Alin Totorean a fost diagnosticat cu o boală urâtă: cancer

Alin Totorean „exploratorul singuratic” care a supravieţuit în ianuarie 2009 unei expediţii în inima Australiei, când a parcurs 800 de km pe jos şi de unde a fost recuperat de serviciul de urgenţă din zona Lacului Amadeus, răpus de condiţiile neprielnice de călătorie, se află acum în faţa celei mai necruţătoare provocări: cancerul. „Şocul prin care am trecut în Australia , circulaţia ştrangulată din cauza rucsacurilor pe care le căram şi în faţă şi în spate, pe braţul drept duceam şi geanta aparatului de fotografiat, stresul moral acumulat în timpul acela, toate au contribuit la declanşarea bolii“, a spus, în exclusivitate pentru Adevărul de Seară, Alin Totorean.

Medicii s-au hotărât asupra diagnosticului abia în luna august, după ce exploratorul suferise deja o intervenţie chirurgicală prin care i-au fost îndepărtate tumoarea, localizată la nivelul braţului drept, şi o parte a bicepsului. Acum, Totorean este internat în ambulatoriu, efectuând tratamente de radioterapie la Institutul Oncologic „Prof. Dr. Al. Trestioreanu” din Capitală. Se află la jumătatea tratamentului, din totalul de 30 de şedinţe de radioterapie pe care trebuie să le urmeze. Apoi va urma o perioadă de refacere a organismului, după care va începe tratamentul de chimioterapie.

Diagnosticat la o luna de la operaţie

„Mizez pe faptul că am un organism sănătos din alte puncte de vedere şi iau boala asta ca pe o provocare, la fel ca şi deşertul Atacama, la fel ca şi Australia. Încerc să învăţ, să citesc cât mai mult despre ce înseamnă această boală“, mai spune, pătruns de optimism, exploratorul. Totul a pornit din această primăvară, însă nu i-a dat importanţă, ba mai mult, şi-a continuat activităţile obişnuite, s-a dus prin şcoli, prin licee pentru a vorbi despre proiectele şi despre pasiunea sa.

Cu toate că durerile deveniseră la un moment dat insuportabile, iar braţul i se umfalse deja, a plecat la o manifestare în ţară. „A urmat o perioadă în care nu mă puteam opera. La 7 iulie m-am operat, la Arad, la braţ, am o tăietură de la cot până la umăr, şi mi-a fost extirpată tumora şi o fibră de biceps. La început nu s-a ştiut dacă este malignă sau benignă. Abia după o lună, prin august, am avut diagnosticul clar. Atunci medicii de la Arad mi-au spus că este un tip de cancer foarte rar şi mi-au recomandat să vin la Bucureşti. Psihic am trecut peste şocul de moment. Eram obişnuit cu gândul că mi se poate întâmpla ceva rău în expediţii, dar nu mă gândeam că pot fi aşa de neputincios, să nu pot face nimic“, mărturiseşte Totorean.

Planuri de expediţie

La sfârşitul lunii noiembrie Alin Totorean ar fi trebuit să plece într-o nouă expediţie, de data aceasta cu totul diferită. Dacă până acum a cercetat măruntaiele vieţii doar în zone aride, în noiembrie ar fi trebuit să ia în piept nişte gheţari din America de Sud. „În iulie, până la aflarea diagnosticului, îmi făceam planuri să plec totuşi în expediţie, chiar dacă o amânam cu câteva luni. Aş fi avut de parcurs 375 de km de gheaţă şi mă gândeam că pot pleca prin ianuarie-februarie, tot singur, cu riscurile de rigoare. După ce mi-a venit diagnosticul în august, mi s-au prăbuşit toate speranţele. Începusem să-mi cumpăr echipament de expediţie: sanie, schuri noi, haine, pentru că până acum am fost doar în zone calde“, mai povesteşte Alin. În ciuda diagnosticului şi a restricţiilor impuse de această boală, Alin Totorean speră să poată pleca totuşi într-o expediţie „mai uşoară”, spune el, prin primăvară-vară, în India sau Etiopia.

„Sunt optimist. Mi-am luat cărţi despre tratamentele alternative, iar acum deja mă simt mai bine, analizele îmi ies bine. M-am hotărât să mă implic în manifestările anti-cancer. Până nu treci prin aşa ceva, nu ştii cum e“, spune decis exploratorul.

O viaţă dedicată expediţiilor

Exploratorul Alin Totorean s-a născut la 22 mai 1968, la Arad, a absolvit Facultatea de Mecanică din Timişoara şi este preşedinte al Asociaţiei Speologice „Speowest Arad”. De-a lungul timpului a plecat în expediţii şi călătorii în Australia, Mongolia, India, Atacama, Bolivia, Chile, Maroc şi Turcia. Familia sa este mama şi „dorul de ducă“.

Fruntea lui Alin Totorean poartă urmele fierbânţelii deşertului australian, iar ochii adună un extraordinar dor de ducă. Gândul îi zboară parcă peste stâncile înalte şi golaşe din inima Australiei, cu o licărire de frică. I-a fost teamă doar de aborigeni. Natura era deja „prietena” lui.
Şi poate dacă te uiţi cu atenţie ai putea să găseşti în el şi ceva din pacea familiilor tradiţionale mongoleze, dar şi dorinţa de a atinge ţinuturile reci. „O să încep să merg pe munţi, spre zonele nordice. Voi căuta premiere, pentru că asta e provocarea”, a spus exploratorul, imediat după ce s-a întors din expediţia din Australia. Dragostea lui pentru călătorii, precum şi gândul la mama sa, care îl aştepta acasă, la Arad, i-au dat forţă exploratorului, chiar şi atunci când, lipsit de vlagă, a fost recuperat din inima deşertului de serviciile de urgenţă.

Australia, la pas

La sfâşitul anului 2008, Alin a plecat într-una dintre cele mai provocatoare expediţii pe care le-a întreprins până acum: Australia. A pornit din centrul continentului, pentru ca apoi să exploreze ţinuturile nordice. Expediţia a durat trei luni.
Scopul acţiunii sale a fost acela de a străbate cât mai multe forme de relief. „Mă culcam noaptea şi urmăream dansul lipitorilor pe acoperişul cortului, fără a şti dacă, după ce voi adormi, ele nu se vor hrăni cu sângele meu”, a povestit el cum îşi petrecea nopţile în deşert.
Astfel, el a plecat dintr-o zonă aridă, de deşert, cu o vegetaţie săracă şi populată cu scorpioni şi mii de specii de şerpi, încheindu-şi expediţia în zona nordică, mlăştinoasă, unde mişună crocodilii. „Acestea sunt riscurile, când pleci de unul singur într-o expediţie”, mărturisea el la întoarcere.

Mongolia, pământul primordial

Este de meserie inginer, însă niciodată nu a practicat. Şi-a dedicat viaţa doar călătoriilor, venind din fiecare loc cu câte p pildă de viaţă. El este un personaj special care şi-a sacrificat viaţa personală în favoarea pasiunii.
Prima expediţie de mare anvergură a fost cea din 2003, în Mongolia. Anul trecut, în ianuarie, Alin se afla în mijlocul deşertului Atacama.
Mongolia însă a avut o însemnătate deosebită pentru el. A mers 500 de kilometri pe jos, din mijlocul Mongoliei până la Deşertul Gobi, trăind alături de familiile de acolo. „Mongolii sunt nomazi şi ajungem la diverse iurte şi fugeau în calea mea cu mâncare”, povestea Alin la începutul anului 2009.
Călătoria i-a intrat în sânge şi nu poate percepe viaţa altfel decât mereu pe drumuri nebătute de picior de om. Nu-şi vede cursul vieţii altfel decât cu rucsacul în spate şi aparatul de fotografiat în mână.

Pentru a-l ajuta pe Alin să depăşească acest moment groaznic din viaţa sa, să plătească tratamentele costisitoare, dar atât de necesare pentru viaţa lui, puteţi face donaţii în contul: