Cornelia Mihail, şefă peste pasionatele de Trabant

A înfiinţat Clubul Trabantistelor acum 10 ani şi a colindat prin lume cu cele 14 maşini est-germane pe care le-a avut. Cea mai lungă călătorie a fost de 10.000 de kilometri.

Cornelia, o doamnă micuţă, sprintenă, te întâmpină cu un surâs plin de viaţă în faţa blocului unde locuieşte, din cartierul Titan. A avut o viaţă de roman şi face totul cu pasiune. S-a născut în toiul războiului, în 1944. „Mama a plecat speriată spre Bolintin Deal şi la poarta unei case i-a venit sorocul“, povesteşte Cornelia Mihail, care nu s-a născut pe un pat ca toată lumea, ci pe pământ. N-a avut o copilărie prea fericită şi a crescut la orfelinat, apoi într-o familie de greci.

A visat să ajungă balerină sau actriţă şi iubea foarte mult florile. A făcut până la urmă Şcoala Profesională de Horticultură din Turnu Măgurele, iar în vacanţe lucra la staţia de amplificare. I se spunea Silvia Chicoş pentru că avea emisiunea „Vreau să spun o poveste!“.
Mai târziu a urmat şi cursurile Şcolii Populare de Artă. A încercat şi la Facultatea de Jurnalism, dar profesoara nu a vrut să-i dea nota maximă la Limba română, aşa că „a dat cu banul“: ori se face ghid, ori şofer de taxi. A ales ghid turistic. „Mă prindea foarte tare meseria. Întâi documentam foarte bine traseul, după care mă împrieteneam cu colericii, asta pentru că nu vroiam să-mi dea peste cap excursia“, dezvăluie Cornelia câteva dintre secetele meseriei de ghid. 

„Vasilica“, prima iubire

„Relaţia“ Corneliei cu Trabantul a început când l-a cunoscut pe actualul soţ. „El avea Trabant şi mi-a fost instructor. M-am împrumutat de bani şi i-am cerut un Trabant. Mi l-a arătat într-un garaj. Era un coteţ de găini şi nu m-am urcat în el decât după ce a fost reparat“, povesteşte Cornelia. Şi pentru că fiecare Trabant trebuia să poarte un nume, primul a fost botezat „Vasilica“. A urmat „Samantha“. „Cu «Samantha» am rămas în intersecţie pe Magheru pentru că nu mai aveam benzină. Am rugat un poliţist să o păzească şi am alergat la un service să iau combustibil. Aveam doar cinci lei. Mecanicul mi-a dat fix 15 mililitri de banii mei şi am pornit. Poliţiştii se mirau că plec de pe loc“, îşi aminteşte amuzată şoferiţa.

„Muc cel Mic“, cadou de mărţişor
 
În 1987, a primit cadou de la soţ, drept mărţişor, pe „Muc cel Mic“ (B-03-MUC). A fost cea mai dragă maşină a şoferiţei, chiar dacă a schimbat până acum 14 astfel de automobile.

„Pe vremea aceea, ca să cumperi un Trabant, trebuia să aştepţi cinci ani să-ţi vină rândul şi avea un preţ oficial de 31.000 de lei, dar se vindea cu 38.000“, adaugă soţul Corneliei, care este şi mecanicul familiei. El este cel care ştie toate secretele tehnice ale „micuţelor bâzâitoare“.

Acum, în parcarea din faţa blocului, şefa Trabantistelor are un exemplar, B-44-FOC, cu caroserie pictată cu flăcări, pentru care a plătit doar 550 de lei. Şoferiţa sexagenară a străbătut până acum cu toate modelele peste 100.000 de kilometri.

Duminică, 21 martie, la ora 11.00, trabantiştii din toată ţara se unesc la Bucureşti pentru a sărbători primăvara cu o „bătaie de flori“.

Întrebări şi răspunsuri

Pe unde aţi colindat cu Trabantul?

Am ajuns cu Trabantul până pe coastele Normandiei, la Paris, Barcelona, Roma, în Alpii austrieci, unde am urcat pe serpentine cu 24 de kilometri pe oră, cu viteza întâi. Când am ajuns sus, vreo 20 de turişti mi-au aplaudat curajul.
 
Ce spuneau oamenii în străinătate când vă vedeau în Trabant?

Pe oriunde parcam, mai ales prin Spania, mă întrebau dacă e unicat. Eu le răspundeam «Da, l-am făcut eu cu briceagul». La o benzinărie, băiatul care alimenta s-a învârtit câteva minute bune în jurul maşinii pentru că nu vedea unde e rezervorul.

Care sunt dotările lui „B-44-FOC“?

Are răcire cu aer, 26 de cai-putere, două bobine, două bujii, baterii de 12 volţi, aprindere electronică şi cântăreşte 400 de kilograme. 

Ce-i place

Adoră excursiile, fotografiile şi gătitul. „Îmi place la nebunie să dansez la petreceri sau la întâlniri cu prietenii“, spune Cornelia.

Ce nu-i place

Corneliei nu-i plac hoţii. Ca orice şofer profesionist a avut şi necazuri. „Mi-au furat masca, aprinderea, benzina de câteva ori şi farurile“, povesteşte şefa Clubului Trabantistelor.

Profil
Născută: 6 aprilie 1944, Bucureşti
Profesie: Tehnician horticol. A schimbat de cinci ori meseria şi a ieşit la pensie contabil
Familie: Este căsătorită de 25 de ani