Casa din care cresc arbori

Sediul companiei Artex, situat pe malul Dâmboviţei, este acoperit de coroana deasă a unui dud. Imobilul este o replică a unei locuinţe din perioada interbelică, realizată din paste maleabile, hârtie şi clei.

Pe Splaiul Independenţei, la numărul 70, există o clădire unicat în Bucureşti. Din bulevard se vede peretele unui imobil cu vopseaua îngălbenită de vreme, iar din mijlocul zidului creşte un copac. „Eu am rămas mut când am văzut că de fapt în spatele peretelui nu este nimic. E doar de faţadă”, spune paznicul de la intrare.

Dacă Bucureştiul de altădată, mai exact Centrul istoric, este în paragină de ani buni, câţiva studenţi la Arte şi la Arhitectură au decis să reproducă o clădire de secol XIX pentru sediul instituţiei în care lucrează.

Compania Artex Services International, înfiinţată în 2005, se ocupă cu reamenajarea şi reorganizarea spaţiilor de expoziţii din muzee şi asigură totodată şi bunurile de patrimoniu. Pentru sediul lor, tinerii au ales, fără să omită detalii importante ale arhitecturii Bucureştiului vechi, să realizeze o replică a unei clădiri de patrimoniu care să le reprezinte cel mai bine obiectul de activitate.

Sediu vechi şi nou în aceeaşi curte
În 2009, unul dintre proiectele culturale susţinute de Artex a fost Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu pentru care s-a organizat o conferinţă de presă la Bucureşti. Tot proiectul a fost realizat cu zece zile înainte de acest eveniment, fiind o adevărată surpriză pentru organizatori şi invitaţi.

Clădirea „copiată” este realizată după o simplă locuinţă construită la sfârşitul secolului XIX, după cum a reieşit din documentările constructorilor.
Vizavi de casa din care cresc copaci se află adevăratul sediu al companiei. „Ne-am mutat aici în primăvara anului 2009. Clădirea nu a avut nevoie de intervenţii majore în exterior fiind foarte bine conservată, majoritatea lucrărilor de restaurare şi amenajare fiind făcute în interior. Principala noastră preocupare a fost să punem în valoare decoraţiile specifice secolului XIX şi, în acelaşi timp, să integrăm vechiul în nou cu eleganţă şi stil”, a spus Sergiu Olteanu, reprezentantul instituţiei.

Replici după felinare
Cei care intră în curte vor vedea cum arătau faţadele magazinelor şi cafenelelor de odinioară. Cea mai bună soluţie pentru a pune în valoare clădirea, fără să se facă notă discordantă cu imobilele din vecinătate, a fost recreerea atmosferei străzilor din centrul istoric al Bucureştiului, folosind denumiri precum „boutique”, „antiques” sau „cafe”.

 
„Faţadele pe care le-aţi văzut în curte şi care delimitează proprietatea, de-o parte şi de cealaltă a clădirii, sunt elemente decorative realizate de artiştii noştri. Tot pentru a sublinia farmecul, frumuseţea şi zestrea arhitecturală a Bucureştiului de altădată, am adăugat corpurile de iluminat, replici după felinarele din acea perioadă, şi am pavat curtea”, explică Olteanu.