Blocul ascuns după o faţadă falsă în Capitală

Imobilul 29C, de pe strada Ion Câmpineanu, are două faţade: una l-a ascuns de ochii comuniştilor demolatori, alta face parte din construcţia propriu-zisă. Realizare urbanistică de domeniul fantasticului a rămas până în zilele noastre, însă puţini bucureşteni ştiu că dincolo de prima intrare se află un alt bloc.

Aproape că-ţi faci cruce când te uiţi din strada Ion Câmpineanu la ferestrele balcoanelor care aparţin blocului 29C. În mod firesc, dincolo de geamurile care ar trebui să ascundă o sufragerie, îţi sare în ochi un alt bloc!

Arhitecţii lui Ceuşescu au mutat aliniamentul străzii, în 1964, şi au construit edificii noi, de tip stalinist. Pentru că acest bloc construit după al doilea război mondial avea o arhitectură deosebită, de tip interbelică, spune arhitectul-şef al Capitalei, Gheorghe Pătraşcu, comuniştii l-au salvat de la demolare pitindu-l practic cu ajutorul unei măşti false de bloc, „pe gustul" tovarăşului.

Dincolo de balcoane se văd alte balcoane
De fapt, faţada falsă are patru coloane de balcoane. Cum te uiţi din faţa Sălii Palatului, prima coloană din stânga este partea finală a blocului din stânga, iar a doua coloană este de fapt prelungirea balcoanelor de pe prima coloană. Nimeni nu şi-ar da seama de imitaţie, cu atât mai mult cu cât multe dintre aceste balcoane au chiar şi aer condiţionat, perdele sau dulapuri de depozitare.

Dacă te uiţi însă direct pe balconul de pe a doua coloană a faţadei false, la etajul şase, uşa de balcon este deschisă şi se vede zăpadă. Puţini dintre cei care au observat se întreabă, pe sistemul „Ce a vrut să zică arhitectul?", la ce mai foloseşte acum această interfaţă. La nimic. Pentru că dincolo de ea se află un bloc cu o arhitectură deosebită.

„Scamatorie de 40 de ani"
De altfel, acest bloc este în mare parte plin de suprize. În interior se regăseşte rafinamentul anilor în care a fost construită clădirea, anii 30. Intrarea în bloc are şi ea două componente: cea din stanga nu foloseşte la nimic, are lacăte pe uşă şi este doar de formă, iar cea din dreapta este funcţională.

Privind în sus, între cele două scări, se vede peretele fals cu geamurile de panoplie, prelungiri ale blocurilor din lateral. Unii dintre proprietari şi-u pus termopane iar ceilalţi dintre ei au lăsat tâmplăria originală. Atunci când ansamblul de blocuri era nou, cu greu se observa această „scamatorie". Acum însă, după mai bine de 40 de ani, intemperiile au dus la degradarea măştii, iar aceasta arată jalnic.

Alt imobil şocant pe Câmpineanu: blocul-foiţă

Pe aceaşi stradă cu blocul cu dublă faţadă, dar la numărul 13, există o altă clădire cu o arhitectură ciudată: clădirea-foiţă. Imobilul construit în anul 1920 a devenit vedetă după ce clădirea de care era lipit a fost demolată, iar acum forma sa subţire poate fi admirată de trecători. Privită din faţă, clădirea cu cinci etaje pare că este doar de decor, doar o faţadă, nicidecum un bloc cu apartamente.

Partea cea mai îngustă a locuinţei are cel mult un metru lăţime, suficient pentru ca locatarii să-şi pună aragazul. Cei care locuiesc aici au observat de multe ori cum oamenii se uită nedumeriţi la forma ciudată a imobilului. „Mai stau aici la cratiţă şi văd lumea cum se opreşte să înţeleagă care este structura imobilului", a spus Claudia Dobroiu, administratorul blocului 13. Arhitectul-şef al Capitalei, Gheorghe Pătraşcu, a explicat că forma ciudată provine de la suprafaţa parcelei cu un unghi foarte ascuţit spre stradă.