Bucureşti: Topul celor mai bogaţi rectori din Bucureşti

Şefii instituţiilor de învăţâmânt superior se află în funcţii de conducere de zeci de ani. Unii şi-au adus familiile şi au strâns valori pe care le-au declarat doar parţial, fără a specifica valoarea totală. Conform declaraţiilor de avere, universităţile cele mai mari şi care au fost implicate în cele mai multe scandaluri de corupţie sunt conduse, paradoxal, de cei mai săraci rectori.

Majoritatea celor care se află la conducerea universităţilor din Capitală au schimbat de-a lungul anilor doar titlurile fără a renunţa însă la putere. Unii dintre rectori au avut mereu funcţii de conducere ocupând funcţii de decani, directori, prorectori, manageri sau preşedinţi de universităţi.

Pe lângă influenţă şi putere, scaunul de rector înseamnă şi venituri materiale consistente. Conform declaraţiilor de avere însă, universităţile cele mai mari şi în care au fost cele mai multe scandaluri de corupţie sunt conduse, paradoxal, de cei mai săraci rectori.

• Mai citiţi şi: Bucureşti: Rectorul UMF: "Nu avem plagiatori sau nepotism în universitate" Bucureşti: Poliţiştii au ridicat diplomele din patru universităţi din Capitală
• Dosarul diplomelor false, pe masa DNA Rectorul de la Agronomie nu şi-a declarat averea Ştefan Diaconescu, rectorul Universităţii de Agronomie, nu şi-a declarat averea aşa că nu a fost inclus în top. Instituţia sa este în acelaşi timp una dintre universităţile în care au avut loc cele mai mari scandaluri de corupţie. Chiar la începutul acestui an procurorii DNA au cercetat modul în care 230 de hectare de teren aparţinând insituţiei au intrat în posesia omului de afaceri Puiu Popoviciu. Mai citiţi şi: Bucureşti: Popoviciu a adus prejudicii de 336 milioane de euro statului român Bucureşti: Murgeanu l-a racordat la utilităţi pe Popoviciu Locul 1: Cel mai înstărit rector, un artist Gheorghe Colceag, rectorul Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică “I.L. Caragiale”, este cel mai înstărit dintre rectorii universităţilor de stat din Capitală, conform declaraţiei sale de avere. El are un teren la Corbeanca în valoare 60.000 de euro, o casă în Capitală în valoare de aproximativ 150.000 de euro şi un alt imobil , în valoare de 60.000 de euro, în judeţul Prahova. La capitolul maşini, rectorul UNATC stă mai bine decât oricare dintre colegii săi. Gheorghe Colceag are trei maşini, un Hyundai în valoare de 20.000 de euro, un Suzuki în valoare de 12.000 de euro şi un Ford de 10.000 de euro. Rectorul a mai declarat şi un depozit bancar în valoare de aproximativ 16.000 de euro. Salariul anual este de 137.000 de lei iar din activităţile regizorale are un câştig anual de 113.000 de lei. “Nu cred că sunt cel mai bogat dar cred că sunt singurul care a declarat tot ce are. Nu este un top real pentru că mulţi nu au declarat tot.Eu câştig mult din regie şi din realizarea emisiunilor de televiziune”, a declarat pentru Adevărul, rectorul UNATC. El susţine că onorariul său se ridică la aproximativ 7.000 de euro pentru realizarea unui spectacol. “Regizez concertele lui Ştefan Bănică, Gala premiilor TV Mania, sunt co-scenarist şi regizor al unor seriale de comedie”, a mai spus Gheorghe Colceag. Averea sa se ridică la valoarea de aproximativ 330.000 de euro, fără a se adăuga şi salariul. Locul 2: Rectorul “ASE” nu are drepturi de autor Ion Gheorghe Roşca, rectorul Academiei de Studii Economice din Bucureşti este proprietarul a două case în valoare de145.000 de euro. El mai are două terenuri şi două maşini, dar nu declară valoarea lor. Ion Roşca are un salariu de aproape 186.000 de lei pe an şi peste 18.000 de euro în economii. Cu toate că a scris sau a colaborat la scrierea a 57 de cărţi, care au fost publicate şi cumpărate în special de studenţii de la ASE, rectorul nu declară niciun venit din drepturi de autor. Până la funcţia de rector, Ion Roşca a avut numai funcţii de conducere. El a fost vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Rectorilor, prorector, director de departamente şi şef al senatului universităţii. Ion Gheorghe Roşca se află pe al doilea loc în topul averilor cu o avere declarată în valoare de 304.000 de  euro. Locul 3: Rectorul SNSPA, mii de hectare şi case “fără valoare” Paul Dobrescu, rectorul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA), are nu mai puţin de şapte terenuri dintre care trei în Capitală. Numai pentru cinci dintre terenuri este declarată valoarea, aproximativ 230.000 de euro. Rectorul SNSPA mai are o casă în Bucureşti şi una în Prahova, a căror valoare iarăşi nu este specificată. Anul trecut a avut un salariu de 243.242 de lei la care se adaugă un câştig de 3.000 de lei din agricultură. Dobrescu a avut mai multe funcţii de conducere, a fost decan, manager de proiecte finanţate din fonduri structurale şi este şi acum director de editură. El se află pe locul trei cu o avere declarată de 230.000 de euro. Locul 4: Rectorul UMF are trei case “în valoare” de câteva zeci de euro Florian Popa, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” este, conform declaraţiei de avere, posesorul unui teren în valoare de 275 de lei şi a trei apartamente în valoare de doar 520 de lei. Conturile în bancă sunt însă mai consistente, rectorul având strânşi aproape 91.000 de euro. Familia Popa mai are tablouri, bijuterii şi icoane, fără a fi specificată valoarea fiecărui bun. Rectorul UMF a câştigat anul trecut suma de 314.450 de lei, reprezentând salariile pentru funcţiile de rector, deputat, academician, medic primar, director general al Centrului Naţional de Perfecţionare în Domeniul Sanitar şi referent. Ca să ajungă la aceste instituţii, rectorul UMF foloseşte mijloacele de transport în comun pentru că nu are maşină. Locul 5: Cea mai mare universitate are cel mai sărac rector   Ioan Pânzaru, rectorul Universităţii din Bucureşti, are venituri de 120.000 din care 100.000 de lei reprezintă salariul pe anul trecut.  Soţia sa, Rodica Pânzaru, îi este colegă de muncă dar salariul ei este mai mult modic, 16.000 de lei pe an. Cei doi au pe declaraţia de avere doar două terenuri mici, la ţară şi două apartamente în Capitală a căror valoare, conform declaraţiei de avere, nu se ridică la mai mult de 85.000 de euro. Ion Pânzaru a luat exemplu de la colegul său, rectorul UMF, şi merge la serviciu cu metroul sau cu tramvaiul pentru că nu are, conform declaraţiei de avere, maşină.   Familii întregi la aceeaşi catedră Universităţile din Capitală sunt fruntaşe la scandaluri de corupţie şi nepotism, conform unui raport al Coaliţiei pentru Universităţi Curate. Astfel, la Universitatea din Bucureşti sunt peste o sută de clanuri de familie iar alte cinsprezece regăsim la Politehnică. La Universitatea de Ştiinţe agronomice şi Medicina Veterinară, la UMF şi la SNSPA, 30% dintre angajaţi sunt rude. La Universitatea din Bucureşti, rectorul dă un exemplu de nepotism, fiind coleg cu soţia sa. La Facultatea de Psihologie, soţii Mitrofan şi fiul lor predau împreună iar Departamentul de învăţământ deschis la distanţă al Universităţii din Bucureşti, CREDIS, este condus de Bogdan Logofătu (foto), împreună cu soţia şi cei doi fii. Şi fostul rector al Universităţii Bucureşti, Ioan Mihăilescu, a lucrat împreună cu fiul său, Marius. “Sunt foarte multe familii la noi în universitate. Nu cred că vreunul dintre noi vom putea lucra vreodată în această instituţie dacă nu avem rude. Observ că numai aşa ai acces”, a spus Roxana I., studentă în anul III la Facultatea de Psihologie.