Bratislava, sluţită de zgârie-nori

Cândva locul de încoronare a imperiului austro-ungar, Bratislava, capitala Slovaciei, este invadată, încetul cu încetul, de turnuri din sticlă şi oţel, care-i bulversează mediul arhitectural

Cândva locul de încoronare a imperiului austro-ungar, Bratislava, capitala Slovaciei, este invadată, încetul cu încetul, de turnuri din sticlă şi oţel, care-i bulversează mediul arhitectural clasic. După modelul capitalei cehe, Praga, Bratislava se pregăteşte să devină şi ea un oraş cu o sută de turnuri. Însă, în locul turnurilor gotice şi al cupolelor baroce, care dau farmecul oraşului ceh, cel slovac va fi dominat de zgârie-nori din sticlă şi oţel: Tower 115, Aupark Tower, Panorama City, Eurovea, scrie publicaţia slovacă "Tyzen", preluată de Courier International.
Bratislava are şansa de a fi o punte de legătură către alte trei state membre UE: Austria, Ungaria şi Cehia. Aşezat pe coline şi străbătut de Dunăre, oraşul este ascuns vara de vegetaţie. Dacă nu eşti atent, când circuli pe autostrada impecabilă, ai putea chiar să-l ratezi şi să te trezeşti în Austria sau Ungaria. Pentru cine l-a vizitat nu a putut să nu-i remarce farmecul medieval pe care în România îl găseşti doar la Sighişoara - multe străduţe înguste, mai ales artera comercială, ziduri şi edificii istorice în stil roman, gotic sau clasic. Edilii au rezolvat cât de cât condiţiile de transport şi infrastructură, iar afluxul de turişti a făcut să se dezvolte sectorul serviciilor, industria suvenirelor, care la noi lipseşte cu desăvârşire, şi cea a locurilor de recreere. La 30 km de centrul oraşului, vara poţi practica surf sau poţi să te plimbi cu iahtul. Iarna, văile Carpaţilor Mici te aşteaptă la schi. Nici acest oraş nu a scăpat de blocurile imense construite în perioada comunistă, noroc că sunt ascunse de coline şi de vegetaţia abundentă, altfel ai crede că eşti la Bucureşti.
Lipseşte planul de urbanism
Presa slovacă observă că lipsa unei politici de amenajare a teritoriului face ca faţa acestui oraş să fie din nou desfigurată acum de aceşti zgârie-nori. Urbaniştii şi arhitecţii spun că s-ar cuveni ca noile clădiri moderne să fie grupate, după modelul Manhattanului ori al cartierului parizian La Defense, într-o anumită parte a oraşului, dar la Bratislava sunt dispersate peste tot şi nu sunt deloc în armonie cu mediul lor arhitectural. Arhitectul-şef al capitalei slovace, Stefan Slachta, spune că aceste turnuri solitare seamănă cu o dentiţie rară. Serviciile de urbanism din Bratislava sunt ca şi inexistente. Cu o lună în urmă, reprezentanţii oraşului au respins, în cursul unei şedinţe agitate, noul plan de amenajare a teritoriului la care s-a lucrat nouă ani. Actualul plan urbanistic este în vigoare de 30 de ani şi nu este adaptat cererilor crescânde ale investitorilor, cărora li se răspunde printr-un şir neîntrerupt de derogări.
Ca-n Vestul sălbatic
"Bratislava este percepută, astăzi, ca un fel de Vestul sălbatic danubian. Noi nu am ştiut să tragem învăţăminte de la alte ţări, unde se preferă să se admire centrele istorice. Noi le distrugem pe ale noastre. Lipseşte o adevărată politică unitară a oraşului, o abordare diferenţiată pentru zonele istorice şi, mai ales, o autoritate aptă să facă respectat un plan de amenajare a teritoriului", susţine Jana Gregorova, de la şcoala de Arhitectură din Bratislava. Un locuitor al capitalei slovace, care nu ar mai fi ieşit în oraş timp de o lună, nu şi-ar mai recunoaşte cartierul, ar fi înspăimântat de frenezia cu care se construiesc imobile polifuncţionale, ce seamănă cu luminoase farfurii zburătoare, în peisajul urban. Pentru a-ţi da seama de schimbare este de ajuns să te aşezi pe o bancă în cimitirul istoric Ondrejsky, la umbra arborilor centenari, aflaţi ei înşişi la umbra zgârie-norilor. Oriunde ţi-ai arunca privirea, în pământ se cască numeroase şanţuri şi gropi. Acolo unde în ajun se mai găsea aşa-numita Casă a Barcagiilor, dimineaţa vezi răsărind două turnuri, încă trei pe strada Bajkalska şi alte patru în Digital Park, notează ziaristul slovac, care se teme că ceea ce n-au reuşit să distrugă comuniştii în anii 70 va fi cu siguranţă distrus de "capitaliştii" de azi. Semnatarul articolului se întreabă dacă locuitorii Bratislavei ar trebui să se bucure de această "manhattanizare" a capitalei sau ar trebui să se întristeze?