Botezuri, cumetrii şi nunţi la Mogoşoaia

În locul reuniunilor protipendadei de la începutul secolului trecut, la Palatul Mogoşoaia se fac petreceri pentru bucureştenii cu dare de mână O nuntă cu 150 de invitaţi costă, la

În locul reuniunilor protipendadei de la începutul secolului trecut, la Palatul Mogoşoaia se fac petreceri pentru bucureştenii cu dare de mână

O nuntă cu 150 de invitaţi costă, la restaurantul din complexul Brâncovenesc de lângă Bucureşti, aproximativ 10.000 de euro.

În fiecare weekend, din curtea Palatelor Brâncoveneşti răsună muzică de petrecere. Nunţile organizate aici mai ales vara aduc administratorilor domeniului un venit de aproximativ 70.000 de euro pe lună.

Palatul de la Mogoşoaia se află în subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB) din 2003, de când s-a înfiinţat Complexul Cultural Brâncovenesc.

Închiriat complet până în noiembrie

Pe site-ul Centrului Cultural sunt explicate demersurile pentru închirierea restaurantelor. "Avem două restaurante, taxa de sală pentru cel din curtea interioară este de 2.000 de lei, iar meniul, în jur de 220 de lei. Pentru restaurantul de la parcare, taxa este de 1.000 de lei, iar tacâmul este de 200 de lei", explică Ana Paulina, cea care se ocupă de închirierea celor două localuri.

O nuntă de 150 de persoane la fiecare dintre cele două restaurante ajunge să coste aproape 10.000 de euro. În total, administratorii ansamblului câştigă aproximativ 76.000 de euro lunar, dacă găzduiesc două nunţi în fiecare sâmbătă. Palatul este de altfel la mare căutare, pentru că "până pe 18 octombrie ambele restaurante sunt ocupate".

"Banii sunt pentru utilităţi"

Directorul adjunct al Centrului de Cultură, Dan Croitoru, neagă că ar exista astfel de câştiguri şi spune că sumele vehiculate reprezintă doar zvonuri. Potrivit acestuia, la fiecare nuntă se încasează "doar" 4.000 de euro, iar în interiorul complexului există un singur local.

"Centrul primeşte finanţare de la CGMB, dar se şi autofinanţează prin închirierea restaurantului din incinta Palatului, care are 130 de locuri.

Aici au loc nunţi, întâlniri de afaceri sau alte activităţi care aduc fonduri", a explicat Croitoru. El a adăugat că banii încasaţi sunt folosiţi pentru plata utilităţilor şi pentru "buna funcţionare a instituţiei".

Ce se întâmplă la Mogoşoaia nu îi deranjează pe proprietarii palatului. "Este treaba Primăriei dacă organizează nunţi în restaurant, atâta timp cât nu se deteriorează patrimonial, iar petrecerile nu se organizează în spaţiul de vizitare", a precizat secretarul general al Ministerului Culturii şi Cultelor, Virgil Niţulescu.

Potrivit conducerii Centrului, anul acesta închirierea sălii de conferinţe şi a restaurantului va aduce un venit de 1,9 milioane de lei. 80% din această sumă provine din organizarea de evenimente. La această sumă se adaugă o finanţare de şapte milioane de lei de la bugetul Capitalei.

Capitala vrea terenul de la Mogoşoaia

Din cele 36.8 hectare ale Palatelor Brâncoveneşti, doar 12.8 hectare de parc se află în administrarea Primăriei Mogoşoaia.

Consilierii generali au aprobat săptămâna trecută o hotărâre prin care se solicită Guvernului trecerea în administrarea municipalităţii a celor 12,8 hectare.

Pentru restaurarea monumentului istoric s-au investit până prezent aproape 834.000 de lei, bani veniţi de la bugetul CGMB.

Monument brâncovenesc

Palatul Brâncovenesc a fost construit la începutul secolului al XVIII-lea de Constantin Brâncoveanu. După uciderea acestuia, în 1714, averea i-a fost confiscată de turci. În 1717, palatul a fost redat urmaşilor lui Brâncoveanu. Proprietatea a intrat în 1824 în posesia lui Gheorghe Bibescu, căsătorit cu fiica adoptivă a lui Grigore Brâncoveanu.

Potrivit istoricului Dan Fălcan, palatul este cel mai important monument de arhitectură brâncovenească, îmbinând stilul renacentist târziu cu cel tradiţional românesc. Construcţia fost vândută în 1911 Marthei Bibescu, devenind un centru pentru protipendada începutului de secol. Ulterior, aceasta a donat-o statului român.