Biblioteca Naţională, mall-ul cultural al Capitalei FOTOGALERIE

Biblioteca Naţională de pe malul Dâmboviţei va fi gata în luna septembrie a acestui an. Cei 10.000 de metri pătraţi vor cuprinde săli de lectură şi de spectacol, cafenele şi restaurante.Investiţia în refacerea clădirii este de aproximativ 100 de milioane de euro, însă cea mai grea parte, spun reprezentanţii Bibliotecii, este transferarea cărţilor.

Clădirea situată pe Bulevardul Unirii, care a fost în paragină încă din anul 1986, se transformă pe zi ce trece într-una dintre cele mai moderne din Bucureşti. Lucrările de reconstrucţie au fost reluate în anul 2009, după mai bine de 20 de ani în care imobilul a servit drept adăpost pentru oamenii străzii sau a fost tabla de desen a grafferilor bucureşteni. Clădirea construită pe aproximativ 10 hectare de teren va fi în toamna acestui an viitorul sediu al Bibliotecii Naţionale a României.

Exteriorul clădirii a fost finalizat în proporţie de 90%, iar în prezent, peste 400 de muncitori lucrează de zor la interiorul clădirii. „În interior, lucrările sunt gata în proporţie de 70%. Va fi cea mai modernă bibliotecă din ţară. Înainte ca lucrările să se reia, proiectul bibliotecii a fost modificat. Înainte, finisajeje conţineau elemente din neoclasic. Astfel va fi construită după standarde dintre cele mai moderne”, a spus arhitectul care s-a ocupat de clădire, Eliodor Popa. Astfel, stâlpii din sticlă şi din metal au înlocuit pilonii exteriori sculptaţi, iar spaţiile mici în care ar fi trebuit să fie montate geamuri au fost schimbate cu termopane şi sticlă ce acoperă aproape toată clădirea.

Proiect de peste 100 de milioane de euro
Cele mai spectaculoase încăperi ale bibliotecii sunt atriumul şi aula, aceasta din urmă având aproximativ 400 de metri şi fiind acoperită în totalitate cu sticlă.
De asemenea, atriumul, înalt de 3 metri pătraţi sub laminator reprezintă spaţiul destinat lecturii. Are 18 metri lăţime şi 40 lungime. “Va fi ultra-modern şi ca dotări, dar şi ca funcţionalitate. Cărţile vor fi aduse cu lifturi speciale care sunt în număr de 20”, a mai spus arhitectul.

Astfel, imobilul ridicat pe cei 10.000 de metri pătraţi cuprinde 12 săli de lectură împărţite pe domenii şi săli pentru lectură specială, săli de spectacol, de cinema, săli în care se vor organiza expoziţii, de conferinţe, cafenele, un restaurant, un cabinet medical, librării dar şi o grădiniţă pentru copii angajaţilor, precum şi birourile acestora. Cunoscutele spaţii de joacă din malluri sunt înlocuite aici de o sală de lectură destinată special copiilor.  Clădirea cuprinde astfel, parterul plus 7 nivele şi două subsoluri.

Cinema şi cafenea pentru a atrage tinerii
Pentru a atrage cât mai mulţi cititori, mai ales din rândul tinerilor, în noua Bibliotecă Naţională vor fi şi un restaurant cu vedere la Dâmboviţa, o cafenea şi săli de vizionare a proiecţiilor culturale. “Fiind dotat cu internet şi acces direct de pe laptop la cărţi, sperăm să atragem cât mai mulţi vizitatori tineri”, a mai spus Eliodor Popa.
Spaţiul comparabil cu cel al unui mall ca suprafaţă va cuprinde, pe lângă clădirea propriu-zisă, în jur de 250 de locuri de parcare supraterane, alei pietonale, fântâni arteziene la intrarea principală, spaţii verzi, iar în spatele imobilului, înconjurând aula, va fi amenajat un parc public. De asemenea, gardul din tablă din jurul bibliotecii va dispărea.

Mutarea cărţilor, activitate costisitoare
Cea mai complicată parte o reprezintă însă procesul de transferare a cărţilor. Acesta presupune costuri de aproximativ 20 de milioane de euro, cea mai mare parte din bani mergând către IT şi în restaurarea cărţilor şi colecţiilor special.
În prezent, volumele se află în vreo 10 locuri diferite din Capitală, aşteptând în cutii noua “casă”.

„În prezent, în sediul de lângă Banca Naţională a României nu avem suficient spaţiu pentru colecţii. O parte dintre volume sunt adăpostite în trei sedii închiriate de la Primăria Capitalei şi aproape un milion de documente sunt în spaţiile definitivate din noua Bibliotecă“, a explicat directorul Bibliotecii Naţuionale a României, Elena Târziman.

Clădirea în care se află sediul actual al Bibliotecii Naţionale a României de lângă Banca Naţională aparţine Camerei de Comerţ şi Industrie. „Funcţionăm aici din 1957. Clădirea va intra în posesia Camerei de Comerţ şi Industrie a României, căreia i-a fost retrocedată, imediat după ce noi ne vom muta “, a spus directorul Bibliotecii Naţionale.