Bucureşti:Pasajul Basarab, încurcat în negocierile de expropriere

Clădirile care stau în calea proiectului de peste o sută de milioane de euro al Primăriei Capitalei nu pot fi demolate din cauza neînţelegerilor dintre proprietari şi edili. Locuitorii din zonă se plâng de faptul că unii expropriaţi au primit mai mulţi bani decât valorau proprietăţile lor în realitate, în timp ce altora li s-au oferit sume derizorii.

Termenul iniţial de doi ani şi patru luni, care apare în contractul semnat la data de 10 iulie 2006, pentru finalizarea lucrărilor de la Pasajul Suprateran Basarab a fost deja depăşit cu opt luni.

Unul dintre principalele motive pentru care se întârzie executarea lucrărilor este faptul că negocierile cu proprietarii imobilelor care stau în calea proiectului nu decurg bine.

Oamenii sunt nemulţumiţi de evaluările pe care le face primăria, motivând că acestea nu sunt la fel pentru toată lumea. „Unii au primit patru sau cinci mii de euro pe metru pătrat şi mie îmi oferă nouă mii pe 35 de metri, adică pe toată casa. Unde să mă mut eu cu banii ăştia!? Eu am cerut o sută cincizeci de mii de euro, dacă îmi dădeau o sută şi ceva poate plecam. Nu pot nici să plec de la mine din casă şi să stau pe stradă“, spune Ştefan Vasiliu care locuieşte într-un imobil de pe Şoseaua Orhideelor care trebuie demolat pentru ca lucrările la pasaj să poată continua.

Vecinul său, Marian Belu este şi mai supărat pe autorităţi. El cere o evaluare corectă în care să se ţină cont de toate prejudiciile care îi sunt aduse de construirea pasajului. „La prima negociere eu am cerut un milion trei sute de mii de euro, iar primarul de atunci, Videanu mi-a oferit cinci sute de mii. N-am acceptat, pentru că am considerat că nu aceasta e valoarea reală a proprietăţilor mele şi a familiei mele. A trebuit să demonstrez în instanţă că locuinţa mea nu e utilitate publică, ci proprietate privată. Cu alte cuvinte am obţinut printr-o hotărâre judecătorească dreptul de a sta în propria mea casă“, explică Belu.
În afară de casa în care locuieşte, Marian deţine la aceeaşi adresă şi două spaţii comerciale pe care nu le mai poate exploata din cauza că pe durata lucrărilor zona nu mai este circulată. „Nu numai că nu vor să ia în considerare prejudiciul pe care mi-l aduce construirea acestui pasaj pe plan financiar, dar nici măcar nu recunosc în evaluări spaţiie comerciale ca suprafeţe construite. Nu înţeleg cum le recunosc atunci când le plătesc impozitele şi taxele“ se întreabă ironic Marian Belu.

Coordonatoarea departamentului de exproprieri din cadrul Primăriei Capitalei, avocata Carmen Tease spune că „toată lumea vrea să profite de pe urma acestui proiect. Oamenii cer sume exorbitante pentru nişte locuinţe foarte vechi. Noi am evaluat corect toate imobilele care urmează să fie demolate şi le-am oferit proprietarilor prţul corect”.