Bărbaţii citesc SF, iar femeile, cărţi de dragoste

0
Publicat:
Ultima actualizare:

BMB se mândresc cu cititori care depăşesc vârsta de 90 de ani. "Cel mai bătrân cititor al nostru are 92 de ani şi citeşte numai cărţi de istorie, cărţi destul de grele", spune Elena Iatan,

BMB se mândresc cu cititori care depăşesc vârsta de 90 de ani. "Cel mai bătrân cititor al nostru are 92 de ani şi citeşte numai cărţi de istorie, cărţi destul de grele", spune Elena Iatan, bibliotecar la filiala "Vasile Alecsandri" din sectorul 5 al Capitalei. şi la biblioteca "Nicolae Bălcescu", dar şi la "Nichita Stănescu" cei mai vârstnici cititori au peste 90 de ani.
Pensionarii care frecventează bibliotecile nu vin la întâmplare, ci ştiu exact ce vor: un anumit domeniu sau chiar un titlu anume. "Domnii preferă SF-urile sau romanele de acţiune, în timp ce doamnele pensionare împrumută cărţile de dragoste", explică Liliana Radu, bibliotecar la "Nichita Stănescu" din sectorul 6. "Bărbaţii pensionari citesc istorie, geografie, iar doamnele sunt interesate de cărţile uşoare, dar şi de medicină, cărţi despre plante medicinale, boli etc", spune Elena Iatan, bibliotecar la "Vasile Alecsandri". Există însă şi excepţii. "Sunt câteva pensionare care vin numai pentru romane poliţiste", zice ştefania Chiţimia, bibliotecar la "Ienăchiţă Văcărescu", din sectorul 4. La biblioteca "Lucian Blaga", din sectorul 2, doamnele nu citesc orice fel de cărţi de dragoste, ci pe cele mai bune. "Am depăşit epoca Sandra Brown", spune Eugenia Drăgotoiu. Pensionarii care vin la filiala "Ioan Slavici", din sectorul 1, sunt lăudaţi de bibliotecară că citesc cărţi bune, cărţi politice. "Domnii merg pe informare, pe carte social-politică, memorii ale foştilor activişti sau ale oamenilor care au trecut prin închisorile comuniste", spune bibliotecara Lelia Rădulescu, adăugând că doamnele "merg" pe cărţi de dragoste, pe cărţi mai uşoare. Potrivit bibliotecarelor, pensionarii sunt foarte conştiincioşi, îşi aduc cărţile înainte de termen chiar cu o săptămână, iar unii stau lunea dis- de-dimineaţa la uşă, înainte de începerea programului, ca să ia alte volume.
Elevii citesc obligaţi de bibliografia şcolară
Majoritatea elevilor care împrumută cărţi de la bibliotecile publice vin din cauza că trebuie să parcurgă o bibliografie. "Din păcate, elevii vin pentru că îi trimit de la şcoală", se plânge Panseluţa Mare, bibliotecar la "Nicolae Bălcescu", din sectorul 4. Ea a adăugat că, prin urmare, cea mai aglomerată perioadă a anului este imediat când se termină anul şcolar şi elevii vin cu lista de cărţi şi apoi după data de 15 septembrie. "Elevii citesc cartea care li se cere la şcoală. Sunt puţini care citesc din plăcere", zice Elena Iatan. La biblioteca "Ienăchiţă Văcărescu", elevii sunt printre singurii interesaţi de literatura română. "În general, literatura română se citeşte prea puţin, exceptând bibliografia şcolară", spune ştefania Chiţimia. La "Ioan Slavici", cea mai aglomerată perioadă a anului este cea cu teze şi examene. "Avem şi elevi care după ce termină de citit pentru şcoală citesc şi altceva. Cea mai mare satisfacţie o am când un elev termină lista şi ne roagă să-i recomandăm ceva", zice bibliotecara Lelia Rădulescu.
Aglomeraţie în primele zile ale săptămânii
Cea mai aglomerată zi din săptămână, când vin mulţi cititori este lunea, iar orele de vârf sunt în jur de 9 dimineaţa, când începe programul bibliotecilor şi la ora şase seara, când ies elevii de la şcoală. "Între 17.30 şi 18.00 se face coadă", zice Liliana Radu, bibliotecar la Nichita Stănescu. "Lunea, la prima oră, pensionarii sunt prezenţi. Cred că termină de citit în week-end. Uneori chiar mă aşteaptă la uşă", zice Elena Iatan. La biblioteca "Ioan Slavici", aglomeraţia mare este de luni până miercuri. "Lunea vin cei mai mulţi cititori. Pensionarii termină de citit în week-end. Elevii primesc vinerea bibliografia şi lunea vin să-şi ia cărţile indicate", zice Lelia Rădulescu. În schimb, la biblioteca "Lucian Blaga" din sectorul 2, în fiecare zi e aglomeraţie. Numărul celor care trec zilnic pragul acestei biblioteci ajunge la 130. Aici, persoanele de vârsta a treia vin şi la mijlocul zilei ca să citească presa. "Dacă ştirile sunt calde, vin de la 9 dimineaţa să citească ziarele" susţine bibliotecara Eugenia Drăgotoiu. La "Lucian Blaga", scaunele din sala de lectură sunt câteodată insuficiente, pentru că media zilnică de cititori la sală este de 25 de persoane.
Explicaţii pentru dezinteresul faţă de lectură al populaţiei active
Numărul celor care se încadrează în segmentul de vârstă de 26-41 de ani şi care frecventează bibliotecile publice este destul de mic. Din totalul de 21.498, este vorba de circa 3.800 de utilizatori. Cei care mai trec pe la bibliotecă vin în primul rând pentru noutăţi şi apoi sunt unii care vin obligaţi de serviciu. "Vin pentru documentare, cum este cazul celor care lucrează în învăţământ, management sau finanţe", explică Panseluţa Mare, bibliotecar la "Nicolae Bălcescu". Lelia Rădulescu a găsit o explicaţie pentru cei care lucrează şi vin mai rar pe la bibliotecă. "Ei au interes pentru lectură, dar nu au timp să ajungă şi la bibliotecă. Probabil că îşi mai cumpără cărţi", spune bibliotecara de la "Ioan Slavici". La filiala"Liviu Rebreanu", populaţia activă este pe locul al treilea printre categoriile socio-profesionale de cititori. "Oamenii tineri care vin să citească sunt foarte puţini", spune biblotecara Florentina Dobrogeanu.

Rezervări pentru noutăţi
Cărţile nou apărute, în special best- seller-urile sunt foarte căutate, mai ales de cititorii tineri, de elevi, de studenţi, dar şi de o parte a celor care au un serviciu. "Coelho este foarte citit, ca şi Codul lui Da Vinci, din care am numai un exemplar şi la care am rezervări până în martie (anul viitor)", spune ştefania Chiţimia. "Noutăţile sunt foarte căutate. Nici nu ajung în raft", spune Lavinia Însurăţelu, bibliotecar la "Lucian Blaga". şi la biblioteca "Liviu Rebreanu", din sectorul 3, cititorii sunt dornici de carte nouă. "Am făcut liste de aşteptare la Codul lui Da Vinci, la Coelho, la Cărtărescu", spune Florentina Dobrogeanu. Totuşi, acum cititorii au avantajul permisului unic, făcut de Biblioteca Metropolitană din acest an. Astfel, dacă el nu găseşte o carte la biblioteca unde s-a înscris, se poate duce la o altă filială de unde poate lua cartea, pe baza permisului unic. Cititorul nu poate, însă, împrumuta mai mult de şase cărţi în total, indiferent de locul din care le-a luat.

București

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite