Ateneul, BCU şi Palatul Regal - ameninţate de planurile lui Videanu

îndârjire ideea de a da "o nouă faţă" Pieţei Revoluţiei. "Nu vreau să trec ca raţa prin apă pe la primărie", susţine edilul.Nici semnalele specialiştilor, nici ale arhitecţilor nu îl

îndârjire ideea de a da "o nouă faţă" Pieţei Revoluţiei. "Nu vreau să trec ca raţa prin apă pe la primărie", susţine edilul.
Nici semnalele specialiştilor, nici ale arhitecţilor nu îl întorc din drum, nici opiniile bucureştenilor, şi nici ale europenilor care au trecut prin Piaţa Revoluţiei şi şi-au amintit balconul de la care, în 1989, Nicolae Ceauşescu îşi ţinea ultimul discurs. Înainte de începerea lucrărilor, reprezentanţii Muzeului Naţional de Artă a României trag semnalul de alarmă: rezistenţa clădirii, fostul Palat Regal, monument istoric şi de arhitectură, va fi periclitată. Terenul pe care este construită clădirea Muzeului Naţional de Artă este nisipos, fragilizat de o reţea de ape freatice de mică adâncime. Totodată, muzeul are două subsoluri care ating cota maximă de 11 metri, în care sunt amenajate, în urma unor eforturi financiare însemnate, depozitele pentru valoroase lucrări de artă românească şi europeană. Arhitecţii strigă şi ei că proiectul nu este o idee bună, atât timp cât se doreşte implementarea lui rapidă, fără un studiu geotehnic care să demonstreze rezistenţa solului. Reprezentanţii Ordinului Arhitecţilor Bucureşti îi reamintesc primarului că au existat două clădiri în zonă, care au fost demolate de Carol al II-lea. Îi atrag totodată atenţia că lor nu le-a cerut opinia cu privire la proiectul parcajului subteran, şi nimeni nu se ştie pe sub ce clădiri ajunge conturul acestuia.

Monumentele, afectate de construcţii
Palatul Regal, construit în 1870 de Carol I, de arh. Paul Gottereau, şi apoi refăcut de Carol II, între 1929-1937, este un alt monument-simbol al României. Adăposteşte Muzeul Naţional de Artă a României. Roxana Theodorescu, director general: "Diversele proiecte privind reconfigurarea Pieţei Revoluţiei (în subteranul şi la suprafaţa zonei) riscă să pericliteze major rezistenţa clădirii Muzeului Naţional de Artă a României, fostul Palat Regal, monument istoric şi de arhitectură, reper emblematic în conştiinţa oricărui bucureştean. Conform legii, orice clădire de acest fel beneficiază de "o zonă de protecţie de 100 m măsurată de la limita exterioară, de jur împrejurul monumentului". Situl constituit din Ateneul Român şi Biblioteca Centrală Universitară "Carol I" şi clădirea muzeului reprezintă de mai mult de o sută de ani un ansamblu cultural-istoric reprezentativ pentru capitala ţării. În această zonă, statul român şi instituţii internaţionale au investit fonduri importante pentru restaurarea monumentelor. Reamintim că terenul pe care este construită clădirea Muzeului Naţional de Artă a României este nisipos, fragilizat de o reţea de ape freatice de mică adâncime. Muzeul are două subsoluri care ating cota maximă de 11 m, în care sunt amenajate, în urma unor eforturi financiare însemnate, depozitele pentru valoroase lucrări de artă românească şi europeană. De asemenea, partea centrală a clădirii necesită urgente intervenţii de consolidare, existând pericolul ca la un cutremur de magnitudine mare să sufere avarii grave. În acest an, Ministerul Culturii şi Cultelor a prevăzut fonduri pentru proiectul de consolidare şi reamenajare a corpului central.
Ateneul Român a fost construit în perioada 1885-1888, după planurile arhitectului Albert Galleron, şi este şi el unul din simbolurile de marcă ale Bucureştiului. Aici funcţionează Filarmonica "George Enescu". Nicolae Licareţ, director general adjunct: "Nu cunoaştem încă soluţia definitivă pentru Piaţa Revoluţiei. La ultima întâlnire avută cu primarul Adriean Videanu am propus realizarea unei săli de concerte în una din clădirile ce se vor construi, iar ideea a fost îmbrăţişată de reprezentanţii Primăriei. Aşteptăm să vedem proiectul final şi apoi vom avea o opinie definitivă".

BCU va avea de suferit
Clădirea Bibliotecii Centrale Universitare (BCU) va fi şi ea afectată. Mircea Regneală, directorul BCU: "Centrul trebuie lăsat liber, să nu uităm că este vorba de un centru intelectual. Aici oamenii vin să citească. Există destul spaţiu în Bucureşti pentru clădiri. Acesta este singurul loc respirabil pe toată Calea Victoriei, una dintre cele mai vechi străzi ale Bucureştiului. Dacă se doreşte o schimbare, se poate instala din nou statuia Regelui Carol. Fundaţiile la noile imobile, care nu se vor potrivi deloc cu imaginea veche a zonei, ar afecta foarte mult clădirile istorice. Vorbim de clădiri construite în 1891, iar în jurul lor pământul este plin de săpături şi canale".
La gândul că nu vor mai vedea această piaţă, opiniile celor care au trecut prin Piaţa Victoriei sunt pline de regret. "Pentru mine, un european, Piaţa Revoluţiei e o parte din cultura mea, din istoria mea, din amintirile mele. Revoluţia Română a fost simţită în ţările vestice mai mult ca un eveniment mediatic. De ce să nu îi dăm mai multă demnitate acelei pieţe? În Piaţa Revoluţiei fiind, m-am regăsit privind la balcon, imaginându-mi oamenii strigând pentru libertate, zâmbind pentru speranţă şi plângând pentru fericire. Puteţi construi birouri, shopping center şi parcări oriunde doriţi. Unde mă voi duce data viitoare să vizitez această Piaţă?" spune Giambattista, un cetăţean european. Unii au opinii mai… superficiale. Un bucureştean se întreabă pe forumul Adevărul: "Cine le dă dreptul acestor tipi să pună de o afacere cu centrul oraşului? Bucureştiul rămâne fără parcuri şi fără pieţe, prin
grija
celor care ar trebui să le păzească. Ce se va întâmpla cu biserica Kretzulescu şi cu Ateneul, înghesuite între noile construcţii?"

Planuri
Primăria Municipiului Bucureşti are în proiect construcţia unor clădiri şi a unor parcări subterane în Piaţa Revoluţiei chiar pe locul în care în prezent se găsesc monumentele realizate de Alexandru Ghilduş şi Mircea Spătaru, dedicate Revoluţiei, respectiv lui Iuliu Maniu. Atât Ministerul Culturii şi Cultelor (MCC), cât şi Primăria, au anunţat că intenţionează să supună dezbaterii publice proiectul. Ideea "reconfigurării" Pieţei Revoluţiei a apărut în anul 1996. În 2003 a apărut ideea ridicării unor construcţii şi în suprateran. Atunci s-au realizat studiile care anticipau iniţiativa din prezent a primarului general Adriean Videanu.