Arhitecţii cer demolarea clădirilor şubrede de pe Magheru

vieţile bucureştenilor să nu fie în pericol, susţin arhitecţii, în timp ce Primăria Capitalei nici nu ia în seamă o asemenea eventualitate, deşi cunoaşte de ani de zile că riscul ca

vieţile bucureştenilor să nu fie în pericol, susţin arhitecţii, în timp ce Primăria Capitalei nici nu ia în seamă o asemenea eventualitate, deşi cunoaşte de ani de zile că riscul ca aceste imobile să cadă la "marele cutremur" este maxim.
Preşedintele Ordinului Arhitecţilor Bucureşti, Viorel Hurduc, estimează că aproximativ 30% din clădirile vechi de pe Magheru "trebuie date jos" rapid, nu de cutremur, ci de autorităţi, pentru a nu mai exista nici un pericol atât pentru locatari, cât şi pentru oricine are drum pe lângă ele. "Sunt clădiri la care intervenţia prin reconsolidare este inutilă, mai ales pe bd. Magheru. Ele sunt un dezastru pentru aglomeraţia urbană", este de părere Viorel Hurduc. Soluţia propusă este ca locatarii de aici să fie mutaţi, respectivele clădiri să fie demolate şi lăsate pe mâna investitorilor care să propună şi un alt regim de înălţime, cu trei-patru niveluri în plus. În final, proprietarii să revină în apartamentele lor, iar investitorul să fie beneficiarul noilor spaţii rămase. Reprezentanţii primăriei nici nu concep însă o asemenea rezolvare, argumentând că demolarea clădirilor nu ar aduce nici un câştig atât timp cât nu se poate umbla la fundaţie. Între timp, municipalitatea a început discuţiile cu specialişti din Ministerul Transporturilor şi cu arhitecţii pentru a pune la punct un regulament de intervenţie asupra clădirilor din zonele aglomerate. Pe lista clădirilor de locuit din Bucureşti, multietajate, construite înainte de 1940, încadrate în clasa întâi de risc seismic şi care prezintă pericol public, se află mai multe blocuri cu şapte până la nouă etaje. Imobilele au fost ridicate între în anii 1929-1935.

Bulevardul Magheru este recunoscut astăzi drept una dintre cele mai aglomerate artere din Capitală, atât din punct de vedere al fluxului pietonal, cât şi al traficului rutier. Arhitecţii propun primăriei transformarea acesteia prin executarea mai multor modificări esenţiale, eliminarea unor clădiri şi reconstruirea lor, dar şi prin executarea unor pasaje de traversare pietonală.