FOTOGALERIE Cei nouă specialişti din spatele celui mai modern muzeu din România: Muzeul Antipa

Ziarul „Adevărul" vă prezintă poveştile oamenilor care au coordonat renovarea muzeului de istorie naturală din Bucureşti.

„Adaptează-te sau mori", spune Dumitru Murariu, directorul Muzeului Antipa, într-o sală de şedinţe a clădirii. După această expresie se pare că s-a ghidat şi atunci când s-a pus problema renovării muzeului de istorie naturală din Bucureşti.

După redeschidere, Antipa a fost descris de către cei care i-au trecut pragul ca fiind „primul muzeu cu o faţă europeană din Bucureşti". Acesta oferă o experienţă multimedia unică: informaţiile sunt accesate printr-un dublu clic pe ecranele tactile din toată clădirea, iar filmele despre faună sunt proiectate pe pereţi.

Click pe fotogalerie pentru a vedea mai multe imagini din interiorul muzeului

Vizitatorul este plimbat de la Gura Portiţei şi Marea Neagră până la Madagascar şi Malaezia. Toate regiunile lumii au rezervat câte un colţişor în acest muzeu, renovat timp de doi ani şi jumătate cu 13 milioane de euro. Mai mult, primele diorame biogeorgrafice din lume, create de Antipa în 1907, au căpătat un aer proaspăt.

Schimbarea la faţă, pentru tineri
Munca nu a fost una uşoară. Oamenii din spatele muzeului, cei care stau în birouri micuţe din spatele camerelor deschise publicului larg, au refuzat zeci de variante, până să ajungă la cea mai potrivită. Fiecare om din cadrul muzeului a fost implicat, într-un fel sau altul, la croirea noilor haine ale lui Antipa.

Dumitru Murariu
Directorul general
A coordonat expoziţia care cuprinde mamiferele din România, grup sistematic pe care este specializat.

Dumitru Murariu, directorul muzeului, şi Ioana Matache, directorul adjunct, au fost cei care au coordonat totul. „De modul de prezentare, vitrine şi iluminat s-a ocupat firma cu care am lucrat. Ei au pus în practică ceea ce noi am gândit. A fost un proiect foarte complex în care s-a implicat tot colectivul muzeului", spune Ioana Matache. Muzeografii de la Antipa au avut grijă nu doar de grupele în care s-au specializat.



Click pe fotogalerie pentru a vedea mai multe imagini din interiorul muzeului

„De ce am făcut asta?", se întreabă directorul muzeului. Tot el dă şi răspunsul. „Între atâtea oferte muzeul nu mai avea viitor. Era nevoie de schimbare, de aer şi haine noi. Lipseau mijloacele moderne, iar generaţia tânără este dornică de butonat, de văzut şi altceva decât eticheta panoului", explică Dumitru Murariu.

Specialişti pentru fiecare expoziţie

Alexandru Iftimie
Secţia Faună acvatică
Este coordonatorul ştiinţific al proiectului şi specialist în amfibieni, reptile şi peşti. A furnizat toată informaţia pentru etnografie.



Alexadru Iftime lucrează la Antipa din 1997, fiind specialist în amfibieni, reptile, peşti. El a furnizat toate informaţiile pentru aceste grupe, dar şi informaţiile pentru etnografie. „A fost foarte dificil să fac o alegere, pentru că sunt foarte multe piese în expoziţie. Ne-am străduit să facem totul potrivit, să nu facem prostii", spune cel care a coordonat întregul proiect.

Corneliu Pârvu
Şef al Secţiei Faună Terestră
A coordonat realizarea expoziţiei de la demisol, Fauna României. Este specialist în insecte



Expoziţiile de la demisol au fost coodonate de doctor Corneliu Pârvu, care lucrează la muzeu încă din anii '80. Pe lângă aranjamentele de la subsol, acesta s-a ocupat şi de secţia de faună terestră. „A fost o răspundere foarte mare pe care ne-am asumat-o, ca 100 de ani de succes să fie schimbaţi de iniţiativa noastră. Ideea a fost să nu pierdem diorame vechi, ci să le îmbunătăţim. Înainte, la subsol nu era nicio coerenţă. Am reuşit să facem un echilibru; ei (n.r. firma Artex) cu arta şi noi (n.r. specialiştii din muzeu) cu ştiinţa", a spus Corneliu Pârvu.

Angela Petrescu 
Secţia Faună terestră
A coordonat realizarea expoziţiei de la parter, specialist în păsări. A furnizat cea mai multă informaţie pentru infochioşcuri




Expoziţiile de la parter au fost în grija Angela Petrescu, ornitolog de 20 de ani, care a furnizat, totodată, cea mai multă informaţie pentru infochioşcuri. „Facem parte din generaţia bătrână şi ne era teamă că nu o sa mai ajungem la ceea ce aveam. Am aranjat vitrinele şi am încercat să facem din ele o mică Arcă lui Noe. Încet, încet am reuşit", spune aceasta. Ea afirmă că mai întâi a fost realizat un plan pe calculator, iar apoi a găsit locul fiecăruia.

Implicaţi trup şi suflet

Melania Stan
Secţia Faună terestră
A coordonat realizarea expoziţiei de la etaj, a furnizat informaţiile pentru sala insectelor şi s-a ocupat de etichetare



Etajul muzeului Antipa i-a revenit lui Melania Stan, cea care a furnizat şi informaţiile pentru sala insectelor, dar s-a ocupat şi de etichetare. „Tot ce a fost etichetă a trecut prin mâna mea. Materialul de la colecţii, masa interactivă sunt făcute de mine, aşa, ca să fie cunoscute şi colecţiile muzeului. M-am implicat trup şi suflet în amenajarea camerei insectelor. Sunt cutii care au 100 de ani, aşa că am luat tot la mână şi am reorganizat", spune Melania.

Louis Popa
Secţia Faună acvatică
A coordonat realizarea expoziţiei de la secţiunea de anatomia omului şi genetică



Printre noutăţile pe care le oferă muzeul Antipa se numără secţiunea de anatomia omului şi genetică, parte coordonată de Louis Popa şi colectivul său. „Spre deosebire de celelalte expoziţii, noi am pornit de la zero. Noi nu am modificat, ci am creat", spune Louis Popa. Piesele aduse au fost selecţionate de acesta, împreună cu colectivul său.

Rodica Tiţă
O coordonat realizarea expoziţiilor de minerale, roci şi fosile

O altă persoană importantă în reamenajarea muzeului a fost Rodica Tiţă. Aceasta lucrează în prezent la Muzeul de Geologie, însă în timpul său liber, traversa şoseaua Kiseleff pentru a veni la Antipa. Printre responsabilităţile ei se numără partea de roci, minerale şi fosile.

Aurora Stănescu
Secţia Relaţii publice
Responsabilă de sălile pentru activităţile cu copii şi de camera "Grigore Antipa"



Aurora Stănescu a fost cea responsabilă cu sălile pentru activităţile cu copii şi de camera „Grigore Antipa", cameră în care a încercat să surprindă personalitatea lui Antipa. „A durat cam o lună să amenajăm. Am încercat să dăm o notă de vechi şi să-l surprindem în cât mai multe impostaze", a spus aceasta.

Muzeul Grigore Antipa, în cifre
Lucrările de modernizare a expoziţiei permanente a muzeului au început în februarie 2009 şi au durat 13 milioane de euro.
„Proiectul a fost foarte scump, dar ne-ar fi costat mai mult dacă nu am fi făcut ceva. În câţiva ani de zile se va recupera investiţia. Antipa a înscris instituţia în avangardă. Dacă nu se renova, se pierdea impotanţa muzeului. Cred că nici Antipa nu ar fi suportat să nu-şi «upgradeze» muzeul", a spus directorul muzeului Dumitru Murariu.

Ioana Matache
Director general adjunct
A fost cea care a coordonat întreaga activitate şi omul de legătură dintre firma Artex şi specialiştii muzeului

În cadrul muzeului, vizitatorii pot admira 41 de diorame, cinci dintre acestea fiind diorame istorice, conservate. „Sunt expuse primele patru diorame din lume, realizate de Grigore Antipa în 1907", a spus directorul adjunct, Ioana Matache.

Muzeul este organizat pe trei niveluri: demisolul are ca tematică Biodiversitatea României, parterul cu tematica fauna mondială, iar etajul are tematici diverse.

Click pe imagini pentru a vedea cum arată interiorul muzeului!

Record de vizitatori
În ceea ce priveşte numărut de vizitatori, acesta era înainte de '89 muzeul la 350.000 de vizitatori pe an, după Revoluţie numărul acesta a scăzut până la 60.000. Acum, Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa" a înregistrat în prima lună 59.835 vizitatori. Tot atâtea persoane vizitau muzeul într-un an, în perioada 2000 - 2009.

Recordul zilei la Muzeul Antipa a fost pe 23 octombrie, când au fost înregistraţi 4.955 de vizitatori, depăşindu-se astfel recordul istoric de vizitare cunoscut, de 4.450 de persoane

Muzeul estei deschis de marţi până sâmbătă, între orele 10.00 şi 20.00. Biletele costă 5 lei pentru elevi, 10 lei pentru studenţi şi 20 de lei pentru ceilalţi vizitatori.

Click pe imagini pentru o galerie foto din timpul renovării muzeului