Mărturia-șoc a unui dependent de droguri: „Am ajuns un drogat pentru că era la modă în cartier“

În timpul zilei, toxicomanii de la Spitalul Obregia sunt mai uşor de ţinut sub control decât noaptea, când intră în sevraj. Ziua stau liniştiţi, lipiţi de uşa doctorului Vasilescu, implorându-l să-i elibereze. Consumul de etnobotanice conduce spre un comportament schizofrenic, aşa se explică şi de ce l-am găsit pe unul dintre ei cocoţaţi ca o maimuţă pe gratiile geamului strigând că este urmărit.

Am reuşit, totuşi, să ne înţelegem cu unii dintre ei, aflaţi sub efectul sedativelor.

Nechifor de exemplu, deşi are doar 29 de ani, 10 dintre ei şi i-a petrecut numai în acest centru de dezintoxicare. Este palid ca o stafie, încărunţit ca un pensionar şi de-abia poate articula câteva cuvinte. El n-a venit de bunăvoie aici. Ultima dată l-a adus Poliţia, pentru că devenise foarte violent din cauza consumului de entobotanice.

„Am trecut pe etnobotanice că-i mai ieftin“
Este convins însă că nu este dorit de familie şi că au dat declaraţii mincinoase în faţa autorităţilor. „Am dosar penal din cauza tatălui şi a verişorului.

Le-au spus poliţiştilor că sunt traficant de droguri. Eu doar consum, nu vând nimănui. De obicei, iau LSD, dar pentru că-i mai ieftin am trecut pe etnobotanice. Să ştii, astea sunt mai tari şi decât heroina, şi decât LSD-ul. Dar nu mai pot să stau fără ele. Am ajuns un drogat pentru că aşa era la modă în cartier“, explică tânărul. Acelaşi lucru îl spune şi Marius, un alt toxicoman tot de 29 de ani, care de şase ani consumă heroină şi, când n-are bani, tot etnobotanice.

Este sincer cu el, ştie că va muri din cauza drogurilor, dar nici nu se va lăsa de ele. „Cred că am SIDA, dar nu pot face analize, că nu mai am vene. N-am ce face, fac aici câte o pauză, dar când voi ieşi, după două zile mă apuc iar de ele. Nu pot să să mă las“, recunoaşte acesta.