Aleşii Capitalei au masacrat copaci seculari ca să facă un hotel

Edilii Capitalei sunt acuzaţi de societatea civilă că au avizat tăierea unor copaci seculari în preajma monumentului de clasă A Capela Elisabeta Doamna, pentru a face loc unui cămin al Universităţii Bucureşti.

"Agenţia de Mediu Bucureşti s-a opus defrişării, dar Direcţia de mediu din Primărie a avizat tăierea copacilor seculari. Universitatea spune că acolo va fi construit un cămin, însă, practic, acesta ar urma să fie foarte aproape de capelă şi nu va avea nici un spaţiu verde în jur. E ciudat pentru o clădire cu o astfel de destinaţie", a declarat, pentru NewsIn, vicepreşedintele organizaţiei Eco Civica, Dan Trifu.

Reprezentanţii societăţii civile mai spun că municipalitatea a făcut o "adevărată crimă" prin faptul că a avizat tăierea copacilor respectivi.

În primăvară, ministrul Culturii, Kelemen Hunor, şi mai mulţi bucureşteni din Cotroceni-Panduri i-au cerut primarului general Sorin Oprescu să nu semneze autorizaţia de construcţie solicitată de Universitatea Bucureşti pentru două clădiri în zona de protecţie a Capelei Elisabeta Doamna - monument de clasa A, recent reconstruit.

Paleologul: este o măgărie urbanistică

"Nu a fost delimitată zona de protecţie (...) Actualul plan de situaţie nu lasă nici măcar o minimă zonă funcţională Capelei (...). Acest mod de 'încoronare' a Capelei nu reprezintă un mod corect de protejare a monumentului istoric", se arăta într-o adresă trimisă de Kelemen primarului general şi arhitectului-şef al Capitalei, Gheorghe Pătraşcu.

Fostul ministru al Culturii, Theodor Paleologu, a criticat şi el perspectiva autorizării unor construcţii lângă Capelă. "Nu ştiu ca, pe vremea mandatului meu, vreo instituţie din subordinea ministerului să-şi fi dat un aviz, cum cere legea, pentru construcţii în jurul Capelei. Este iar o măgărie urbanistică, la fel ca multe altele care se întâmplă în Bucureşti", a declarat Paleologu.

În zona Capelei, Universitatea Bucureşti intenţionează să construiască un cămin de tip hotel şi un imobil al Facultăţii de Sociologie. Locuitorii din zonă reclamă că ambele clădiri ar urma să sufoce monumentul şi ar aduce circulaţia chiar pe lângă zidurile acestuia.

În jurul şi în interiorul curţii Capelei au existat mai mulţi castani şi stejari seculari, care deja au fost tăiaţi, pentru a face loc viitoarelor construcţii. "Aprobarea pentru tăieri a venit de la Grădina Botanică, instituţie subordonată Universităţii Bucureşti. Este un lucru mai mult decât ciudat, pentru că orice toaletare şi tăiere de copaci din Bucureşti se face cu avizul Direcţiei Eco-civice din cadrul Primăriei Capitalei", spune preşedintele organizaţiei neguvernamentale "Salvaţi Bucureştiul", Nicuşor Dan.

Capelă veche din 1870

Capela a fost ridicată în 1870 de soţia lui Carol I, Elisabeta, lângă un azil construit de soţia domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

Aflată în degradare, Capela a suferit un incediu în 2003. Iniţial, firma Aedificia Carpaţi, aflată gard în gard cu azilul, a investit pentru restaurarea Capelei opt milioane de lei.  Din 2005, lucrarea a fost preluată de Oficiul Naţional al Monumentelor Istorice, iar Ministerul Culturii a investit, la rândul său, peste două milioane de lei.