Aglomeraţie în grădiniţe: 1,5 metri pătraţi pentru fiecare copil

O bună parte dintre grădiniţele bucureştene primesc şi câte 35 de copii la o grupă, cu 15 mai mulţi decât prevede legea, iar educatoarele sunt nevoite să muncească dublu pe salarii cât ale femeilor de serviciu.

Mulţi dintre copiii din grădiniţele bucureştene au jumătate din spaţiul de desfăşurare al unui puşcăriaş. Fiecare micuţ în parte are în jur de 1,5 metri pătraţi loc într-o clasă, în condiţiile în care şi pentru persoanele private de libertate sunt prevăzuţi 3 metri pătraţi de spaţiu.

Din nefericire, aceasta este singura soluţie pe care autorităţile au găsit-o pentru a combate deficitul de aproape 6.000 de locuri în grădiniţele bucureştene-să primească mai mulţi copii decât prevede cifra de şcolarizare.

Spaţiu insuficient pentru joacă

De departe, sectorul 6 conduce la capitolul deficit de locuri, cu peste 1200 de copii care rămân cu bunicii sau cu bonele. Lipsa spaţiilor în care să construiască alte unităţi preşcolare este principala problemă cu care primăria de sector s-a confruntat, de altfel.

Toţi părinţii ştiu că să prinzi un loc la Grădiniţa nr. 195 este o luptă crâncenă. De altfel, unitatea primeşte 520 de copii, adică cu 35% mai mulţi decât prevede cifra de şcolarizare, la acelaşi număr de educatoare. Prin urmare, acestea trebuie să aibă grijp de aproximativ 35 de copii şi să le facă timpul petrecut în clasele de 50 de metri pătraţi cât mai distractiv.

Încă de la poartă, se simte un miros de mâncare. Bucătăresele au început să pregătească de dimineaţa supă şi felul doi pentru 500 de copii. Una curăţă morcov, alta cartofi şi din când în când se aude clinchet de veselă. Pot să-şi tragă sufletul abia după prânz, când micii pofticioşi fie pleacă acasă, fie dorm. Acelaşi program zilnic.

Rumoare înainte de prânz

Grupa Ciupercuţelor este răsfirată prin toată clasa, iar educatoarea Dorina Reget încearcă să-i stăpânească pentru a-i învăţa o poezie, când o fetiţă blondă, cu lacrimi mari în ochi, se prinde de piciorul ei, imobilizând-o.

„Vreau să vorbesc cu mama mea! Vreau la mama mea!", se vaită fetiţa, printre sughiţuri. Îngrijitoarea o prinde în braţe şi o scoate la o scurtă plimbare, ca să nu-i molipsească de dorul de mamă şi pe ceilalţi. Copilaşii încep însă să ţopăie neobosiţi, să mârâie, să recite poezii, să aplaude, să cânte, să strige. „Cine face, mă, aşa?", se încruntă un băieţel, ridicându-şi tricoul până în cap.

„Acum e bine. Am trecut de perioada în care toţi plângeau după părinţi. Oricum se plictisesc foarte repede şi trebuie să găsim mereu o nouă activitate. Acum este perioada virozelor şi mai lipsesc dintre ei", explică educatoarea.

Dorm pe rând la grădiniţă

Voiniceii şi Fluturaşii desenează, mai au puţin şi vor merge la masă şi apoi la somn. Nu toţi copiii înscrişi la grădiniţa cu program prelungit pot să-i lase să doarmă în unitate.

„Am făcut un apel la părinţi şi ne-au înţeles şi au făcut un program de dormit prin rotaţie. Astfel că unii dorm o săptămână aici, alţii săptămâna viitoare sau sunt luaţi mereu acasă de părinţii care au cu cine să-i lase", explică şi directoarea grădiniţei, Mihaela Iorga.

De altfel, aceasta se străduieşte în fiecare an să-i împace şi pe părinţi, fără să încalce prea mult regulamentul. Situaţia supraaglomerării grădiniţelor este mai mult decât întâlnită în majoritatea sectoarelor Capitalei, fruntaşe fiind 6 şi 5. „Educatoarele au avut bunăvoinţă să-i primească. Avem cadre didactice foarte pasionate, altfel nici nu ar putea face meseria asta, care acceptă să se ocupe de mai mulţi copii, ca să-i ajute pe părinţi. Şi primesc şi de 500 de lei. Şi avem probleme cu personalul. Două educatoare s-au pensionat şi nu putem face angajări, posturile sunt blocate. Este greu", mai explică directoarea.

Construcţii de grădiniţe în curtea şcolilor, soluţia autorităţilor

Grădiniţele supraaglomerate sunt departe de a fi pe cale de dispariţie. Mereu va exista un deficit de locuri în unităţile preşcolare, o ştiu şi edilii locali, şi inspectorii şcolari.

Pentru anul şcolar 2010-2011 s-au înscris 37.000 de copii pe 31.500 de locuri disponibile. În fiecare an, la concursurile de titularizare, cele mai multe locuri de dascăli rămase să fie acoperite cu pensionabili sau suplinitori sunt cele în grădiniţe.

„Dacă îi întrebi pe primarii de sector vor spune că nu au deficit de locuri pentru că soluţia găsită a fost să bage până la 40 de copii la grupă. În sectoarele 6 şi 5 rămân nesoluţionate cam 1.200 de cereri şi câte 300-500 în celelalte sectoare. În Bucureşti, numărul copiilor creşte mereu, prin urmare, mereu vom avea această problemă care poate fi rezolvată doar prin efortul autorităţilor locale", explică Cristian Alexandrescu, inspector general în Bucureşti.

Legea cere trei săli pentru o grupă

În plus, noua lege a educaţiei vine cu norme clare şi mult mai greu de pus în practică. „Trebuie să avem doar 20 de copii la o grupă şi fiecare să aibă 8 metri cubi de aer respirabil. În plus, fiecare grupă ar trebui să aibă câte trei încăperi, într-una să-şi desfăşoare activitatea, în alta să mănânce şi în alta să se culce.
Or, ştim cu toţi că acum educatoarele trebuie să amenajezele clasele încât să le poată folosi pentru tot, aerisesc camerele, aranjează paturile şi cam asta e", adaugă Alexandrescu.

În ultimii trei ani, numărul locurilor în grădiniţe a fost suplimentat cu 5.500, iar în sectorul 3 urmează să mai fie date în folosinţă clădiri cu aproape 900 de locuri. Oficialii au soluţii, nu ştiu însă să dea un termen. „Exista un proiect cu Ministerul Dezvoltării pentru construcţia de creşe şi grădiniţe. Nu ştiu în ce stadiu se află acum", a mai spus inspectorul general.