Adrian Păunescu, în stare gravă la Spitalul Floreasca. Ultimul mesaj: „Trebuie să mă despart de ai mei!“
0„Există, probabil, pentru fiecare dintre noi, o clipă de cumpănă în care, conştient sau intuitiv, o ia într-o direcţie a vieţii, care îi modifică tot traseul viitor”, spune poetul Adrian Păunescu într-un editorial publicat astăzi, în „ring”.
UPDATE După tratament, starea lui Adrian Păunescu s-a ameliorat uşor, dar continuă terapia pentru stabilizarea generală şi este în continuare în evaluare, au precizat, pentru Mediafax, sursele medicale. Poetul a fost mutat de la Terapie Intensivă la Secţia Cardiologie a Spitalului Floreasca.
Oprescu: „Prognosticul în cazul lui Adrian Păunescu este rezervat, dar să sperăm că se reface“
„Starea poetului este uşor ameliorată faţă de ziua precedentă, când a fost adus la Spitalul de Urgenţă Florească şi internat în Secţia de terapie intensivă chirurgie cardiacă“, au spus sursele citate.
Adrian Păunescu nu vrea să vorbească despre boala sa
Adrian Păunescu (67 de ani) a fost internat, ieri după-amiază, la Secţia Terapie Intensivă a Spitalului de Urgenţă Floreasca şi, potrivit medicilor, starea sa este gravă. Poetul nu le-a permis doctorilor să dea detalii despre starea sa, dar surse din spital susţin că are insuficienţă cardiacă, hepatică şi renală.
Înainte de a fi internat, Păunescu a trimis redacţiei „ring” editorialul pe care îl publică zilnic, intitulat de această dată „Clipa de cumpănă”.
„În ornicul meu bate o nouă clipă de cumpănă. Pentru o perioadă mai lungă sau mai scurtă, trebuie să mă despart de ai mei şi să încerc o reîncărcare profundă a bateriilor organismului.
De când am acceptat această soluţie, în ochii mei s-au schimbat toate: şi culorile, şi mişcările lumii, şi scara de valori. Au retrogradat vanităţile şi s-au impus brusc, din nou, valorile etern umane”, spune poetul.
„Mi-am dat seama, încă o dată, ce mult contează să nu fii singur pe pământ. Mi s-a arătat, întreagă, nimicnicia de a mă supune banului şi puterii, deşi, fără un minimum de bani şi de putere, nici unul dintre noi nu şi-ar putea procura alimente, medicamente, confortul elementar.
Nici măcar n-am puterea să-mi imaginez până la capăt cum ar fi această despărţire de ai mei dacă s-ar transforma din temporară în definitivă. Şi nici nu ştiu ce simţ în plus mi-ar trebui ca să-mi dau seama, din vreme, de această posibilitate care nu trebuie niciodată exclusă”, mai spune Adrian Păunescu.
Citiţi aici ce venit are Adrian Păunescu ca parlamentar
„E obligatoriu pentru mine să lipsesc un timp de acasă”
„E obligatoriu pentru mine să lipsesc un timp de acasă, pentru a spera că mă întorc, întremat, acasă. După ce acest nou episod de viaţă se va fi încheiat, nu voi ezita să-l descriu. Pur şi simplu, e ca şi când aş pleca în sat, la nişte prieteni, să fac rost de nişte jăratic, să reaprind focurile din sobele casei mele, odată cu venirea iernii. Şi, iarăşi, cât de important e să nu fii singur pe pământ! Când exişti şi în conştiinţa altora, e ca şi când te-ai transforma, din unul, în mai mulţi. Astfel, chiar ameninţarea cu dispariţia, devine mai puţin eficientă, dacă e să te elimine din conştiinţa tuturor”, încheie poetul.
În iunie, Adrian Păunescu a mai publicat un editorial în care vorbea despre suferinţa sa.
„Trec prin momente grele de viaţă. Otrava pamfletului meu se mută încet-încet la mine în pahar. Voi împlini, în curând, 67 de ani. Mă tem că am uitat să mă bucur de aniversarea zilei mele de naştere. Mă adresez vouă, Ioana, Andrei şi Ana-Maria, pentru că, sentimentul care m-a cuprins în ultimele săptămâni şi asupra căruia n-am insistat în discuţiile noastre, n-ar trebui să vă ia prin surprindere”, spunea el.
Se încarcă comentariile...
