4 mituri spulberate despre şcoala în străinătate

Orice absolvent de liceu din România trebuie să ştie cât de reale sunt zvonurile despre învăţământul superior din afară.

Cât de inaccesibil este, de fapt, învăţământul în afara ţării? La această întrebare răspund reprezentanţii RIUF (The Romanian International University Fair), cel mai mare târg internaţional de universităţi din România.

Ei susţin că, deşi informaţiile despre acest subiect au devenit mai bogate şi mai accesibile odată cu desfăşurarea târgurilor de profil, uneori, acestea sunt contradictorii. Aşadar, specialiştii s-au gândit să-i lămurească pe proaspeţii absolvenţi de liceu câte dintre miturile despre studiul în străinătate sunt adevărate şi câte sunt false.

1. Universităţile de top nu vin în România. Această informaţie este cât se poate de falsă. Târgurile dedicate învăţământului superior oferă posibilitatea unei interacţiuni directe cu facultăţile din afara ţării.

De exemplu, la RIUF, tinerii români se pot întâlni cu reprezentanţi ai universităţilor de top din lume, precum Harvard (locul 3 la nivel mondial), University of Oxford (locul 5), Imperial College London (locul 6), King's College London (locul 26) sau The Hong Kong University of Science and Techonolgy (locul 33). Aceştia vor putea raspunde întrebărilor elevilor români despre studiul şi procesul de aplicare la o facultate de prestigiu.

2. Admiterea este mai dificilă. Cei de la RIUF desfiinţează acest mit. Criteriile de admitere nu sunt întotdeauna atât de severe pe cât se crede. Actele necesare, în general, sunt un eseu personal, una sau câteva scrisori de recomandare, un CV, situaţia academică din liceu sau facultate şi dovada unui test de limbă.

De altfel, nu doar olimpicii pot fi admişi la facultăţi din străinătate. Majoritatea universităţilor caută studenţi cu medii peste 8.00 sau 8.50 la Bacalaureat sau licenţă. Totuşi, în funcţie de domeniu şi universitate, pot fi solicitate şi câteva teste de aptitudini, iar, în urma revizuirii documentelor, studentul va susţine un interviu.

Universităţile de top au, într-adevăr, un proces de aplicare mai strict şi vor urmări, în special, relevanţa activităţilor extraşcolare desfăşurate de un student pentru domeniul în care vrea să se specializeze. De asemenea, aceste instituţii de învăţământ caută candidaţi cu media de Bacalaureat peste 9.50.

3. Nu există multiple surse de finanţare. Greşit, spun reprezentanţii RIUF. Privind costurile, multe state oferă sprijin financiar pentru studenţii din UE. De exemplu, în ţările nordice (Suedia, Danemarca sau Finlanda), învăţământul este gratuit, atât la nivel de licenţă, cât şi la nivel de masterat. În Marea Britanie şi Olanda se poate accesa un împrumut guvernamental de 100% din taxa de şcolarizare, care va fi restituit ulterior.

În Franţa sau Germania, taxele pentru un an de studiu variază între 0 şi 1.000 de euro pentru universităţile de stat. În plus, foarte multe instituţii universitare oferă burse. Chiar şi universităţile de top prezintă diferite modalităţi de finanţare a studiilor.

De exemplu, la Harvard, unde taxele de şcolarizare pleacă de la puţin peste 36.000 de dolari, studenţii care provin din familii cu un venit anual de sub 65.000 de dolari pot beneficia de finanţare integrală (inclusiv a cheltuielilor). Totodată, dacă venitul este situat în intervalul 65.000 şi 150.000 de dolari pe an, studentul va plăti între 0 şi 10% din venit, în funcţie de circumstanţele individuale.

4. Facultăţile străine nu te ajută să te adaptezi. Reprezentanţii RIUF asigură că acest mit nu este adevărat. Adaptarea la mediul internaţional şi la o nouă cultură se face destul de uşor. Datorită multitudinii de studenţi internaţionali pe care îi atrag anual, aceste universităţi ştiu cum să aibă grijă de cursanţii lor.

Aşadar, multe instituţii organizează evenimente de orientare destinate studenţilor din afara ţării. De exemplu, la King's College London au loc workshop-uri despre munca în Marea Britanie, deschiderea unui cont bancar în Anglia, cum poţi avea acces la National Health Service, cum să călătoreşti în Londra şi multe altele. De asemenea, într-unul din workshop-uri se vorbeşte despre şocul cultural şi cum poate fi depăşit.

Târgul RIUF va avea loc între 20 şi 21 octombrie, la Bucureşti, şi pe 23 octombrie, la Cluj-Napoca.